Peștișor de argint: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
creare pagină
(Nicio diferență)

Versiunea de la 6 iulie 2020 21:02

Un peștișor de argint (engleză silverfish, denumit și Lepisma saccharina sau peștișorul argintiu) este o insectă mică, primitivă, fără aripi, în ordinea Zygentoma (fosta Thysanura). Numele său comun derivă din culoarea gri deschisă a animalului, combinată cu aspectul peștilor al mișcărilor sale. Denumirea științifică (L. saccharina) indică faptul că dieta peștișorului de argint este formată din carbohidrați, cum ar fi zahărul sau amidonul.

Descriere

Peștișorii de argint sunt insecte nocturne de obicei de 13-25 mm (0,5-1,0 in) lungime. Abdomenul lor se conică la final, oferindu-le un aspect asemănător peștilor. Nouele eclozate sunt albicioase, dar dezvoltă o nuanță gălbuie și strălucire metalică pe măsură ce îmbătrânesc. Au două cerci lungi și un filament terminal la vârful abdomenului între cerci. De asemenea, au doi ochi compuși mici, în ciuda altor membri ai zigotomului care sunt complet fără ochi, precum familia Nicoletiidae.

Distribuție

Peștișor de argint este o specie cosmopolită, întâlnită în Africa, America, Australia, Eurasia și alte părți ale Pacificului.[1] Locuiesc în zone umede, necesitând o umiditate relativă între 75% și 95%.[2] În zonele urbane, acestea pot fi găsite în mansarde, subsoluri, căzi, chiuvete, bucătării, cărți vechi, săli de clasă și dușuri.[3]

Reproducerea și ciclul de viață

Un peștișor argintiu (cum se mai numește și silverfish).

Înainte de reproducerea peștilor de argint, ei desfășoară un ritual care implică trei faze, care poate dura peste o jumătate de oră. În prima fază, bărbatul și femeia stau față în față, antenele lor tremurând atingându-se, apoi în mod repetat se întorc și se întorc în această poziție. În a doua fază, masculul fugă, iar femela îl urmărește. În a treia fază, masculul și femela stau unul lângă altul și capul până la coadă, cu masculul vibrându-și coada împotriva femelei.[4] În cele din urmă, bărbatul pune un spermatofor, o capsulă de spermă acoperită cu gossamer, pe care femela o ia în corp prin intermediul ovipozitorului său pentru a-și fertiliza ouăle. Femela depune grupuri de mai puțin de 60 de ouă simultan, depuse în mici crepe.[5] Ouăle sunt în formă ovală, albicioase, de aproximativ 0,8 mm (0,031 in) lung și durează între două săptămâni și două luni pentru a ecloza. Un pește argintiu depune de obicei mai puțin de 100 de ouă în viața ei.[6]

Când nimfele eclozează, au culoare albicioasă și arată ca adulți mai mici. Pe măsură ce se mulează, peștii de argint tineri dezvoltă un aspect gri și o strălucire metalică, devenind în cele din urmă adulți după trei luni până la trei ani.[5] Aceștia pot trece prin 17 până la 66 de mulți în viața lor, uneori 30 într-un singur an - mult mai multe decât majoritatea insectelor. Peștii de argint sunt printre puținele tipuri de insecte care continuă să se multeze după ce au ajuns la vârsta adultă.[7]

Ecologie

Pagini dintr-o carte deteriorată de peștii de argint care au consumat porții din ea.

Peștișorul de argint se hrănește cu materie care conține polizaharide, cum ar fi amidonul și dextrina în adezivi. Acestea includ legături de carte, covor, îmbrăcăminte, cafea, mătreață, lipici, păr, unele vopsele, hârtie, fotografii, tencuială și zahăr. Acestea vor deteriora tapetul pentru consumul de pastă.[8] Peștișorul argintiu poate provoca daune și la tapiserii. Alte substanțe pe care le pot mânca includ bumbac, insecte moarte, lenjerie, mătase, firimituri rămase sau chiar propria lor exuvia (exoschelet mulat). În timpul foametei, un silverfish poate consuma chiar articole din piele și țesături sintetice. Silverfish poate trăi un an sau mai mult fără să mănânce dacă este disponibilă apă.[6][9]

Peștișorii de argint sunt considerați dăunători casnici, datorită consumului și distrugerii proprietății.[6] Cu toate acestea, deși sunt responsabili pentru contaminarea alimentelor și a altor tipuri de daune, acestea nu transmit boala.[3][10] Urechelnițe, centipede de casă și păianjeni, cum ar fi păianjenul de scuipat Scytodes thoracica sunt cunoscute a fi prădători pentru peștișori de argint.[11][12][13]

Uleiul esențial al cedrului japonez Cryptomeria japonica a fost cercetat ca un agent repulsiv și insecticid împotriva L. sacharinei, cu rezultate promițătoare: hârtie de filtru impregnată cu o concentrație de 0.01mg/cm3 uleiul esențial a străpuns 80% din peștișori de argint și o expunere la vapori de 0.16mg/cm3 timp de 10 ore a provocat o rată a mortalității de 100%.[14]

Etimologie

Denumirea științifică a speciei este Lepisma saccharina, datorită tendinței sale de a consuma alimente cu amidon bogat în carbohidrați și proteine..[3] Cu toate acestea, denumirea mai comună a insectei vine de la aspectul său metalic distinctiv și forma asemănătoare peștilor.[15] Deși numele științific a fost stabilit de Carl Linnaeus în ediția sa 1758 a 10-a ediție a Systema Naturae, denumirea comună este folosită încă de la cel puțin 1855.[16][17]

Evoluție

Împreună cu bristlet-urile săritoare, predecesorii peștilor de argint sunt considerați cele mai timpurii, cele mai primitive insecte. Au evoluat cel târziu în mijlocul Devonianului și, probabil, până la sfârșitul Silurianului, cu mai bine de 400 de milioane de ani în urmă.[18] Unele căi de artropod fosilizate din epoca paleozoică, cunoscute sub numele de Stiaria intermedia și adesea atribuite brilelor de sărituri, pot fi produse de peștii de argint.[19]

Specii similare

Specie ctenolepisma

Alte specii de insecte similare sunt cunoscute și sub denumirea de pești de argint. Alți doi pești de argint sunt comuni în America de Nord, Ctenolepisma longicaudata și Ctenolepisma quadriseriata.[5] Ctenolepisma urbana este cunoscut sub numele de peștișor urban de argint.[1] Specia australiană cel mai des numită pește argintiu este o lepismatidă diferită, Acrotelsella devriesiana.[20] Thermobia domestica este ca un pește argintiu, dar cu un corp cenușiu și maroniu.[21]

Referințe

  1. ^ a b Yates, Julian R. III (decembrie 1992). „Silverfish”. University of Hawaii. Accesat în . 
  2. ^ Barnes, Jeffrey K. (). „Silverfish”. Arthropod Museum Notes. University of Arkansas. Accesat în . 
  3. ^ a b c Jackman (). „Silverfish”. AgriLife Extension. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Von H. Sturm (1965). "Die Paarung beim Silberfischchen, Lepisma saccharina". In Zeitschrift fur Tierpsychologie, Band 13, Heft 1.
  5. ^ a b c Houseman, Richard (august 2007). „Silverfish and Firebrats”. University of Missouri Extension. Accesat în . 
  6. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite VA_Coop
  7. ^ Hubbell, Sue (). Broadsides from the Other Orders: A book of bugsNecesită înregistrare gratuită. ISBN 0-679-40062-1. 
  8. ^ „How to control silverfish”. Pest Control Direct. Accesat în . 
  9. ^ „Bristletails (Silverfish and Firebrats) (Department of Entomology)”. Department of Entomology (Penn State University). Accesat în . 
  10. ^ Hahn, Jeffrey; Kells, Stephen A. (). „Silverfish and Firebrats”. University of Minnesota Extension. Accesat în . 
  11. ^ Jacobs, Steve, Sr. (ianuarie 2006). „House Centipedes — Entomology — Penn State University”. Pennsylvania State University. Accesat în . 
  12. ^ Pehling, Dave (noiembrie 2007). „Spiders”. Washington State University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Beijne Nierop, Badda M.; Hakbijl, Tom (). „Ctenolepisma longicaudatum heeft ongemerkt bebouwd Nederland veroverd”. Entomologische Berichten (în neerlandeză). 62 (2): 34–42. 
  14. ^ Wang, Sheng-Yang; Lai, Wan-Chi; Chu, Fang-Hua; Lin, Chien-Tsong; Shen, Shi-Yen; Chang, Shang-Tzen (). „Essential oil from the leaves of Cryptomeria japonica acts as a silverfish (Lepisma saccharina) repellent and insecticide” (PDF). Journal of Wood Science. 52: 522–526. doi:10.1007/s10086-006-0806-3. 
  15. ^ „Silverfish”. Dictionary.com Unabridged. Accesat în . 
  16. ^ Linnaeus, Carolus (). Systema Naturae. 1 (ed. 10th). p. 608. 
  17. ^ Harper, Douglas (noiembrie 2001). „Silverfish”. Online Etymology Dictionary. Accesat în . 
  18. ^ Grimaldi, David; Engel, Michael S. (). Evolution of the InsectsAcces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament. Cambridge University Press. pp. 148–155. ISBN 0-521-82149-5. 
  19. ^ Getty, Patrick; Sproule; Wagner; Bush (). „Variation in Wingless Insect Trace Fossils: Insights from Neoichnology and the Pennsylvanian of Massachusetts”. PALAIOS. 28: 243–258. doi:10.2110/palo.2012.p12-108r. 
  20. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CSIRO
  21. ^ „Silverfish and firebrats in homes : Insects : University of Minnesota Extension”. www.extension.umn.edu. Accesat în . 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lepisma saccharina
Wikţionar
Wikţionar
Caută „Peștișor de argint” în Wikționar, dicționarul liber.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peștișor_de_argint&oldid=13499616