Jöns Jakob Berzelius: Diferență între versiuni
Linia 24: | Linia 24: | ||
== Bibliografie == |
== Bibliografie == |
||
* {{en icon}} {{citat carte | last = Jorpes | first = J. Erik | title = Jac. Berzelius: His Life and Work | publisher = Almquist and Wiksell | year= 1966 | location = Stockholm | url = | isbn = }} <br /> Traducere în limba engleză de Barbara Steele. Nu există traducere în limba română a acestei lucrări. |
* {{en icon}} {{citat carte | last = Jorpes | first = J. Erik | title = Jac. Berzelius: His Life and Work | publisher = Almquist and Wiksell | year= 1966 | location = Stockholm | url = | isbn = }} <br /> Traducere în limba engleză de Barbara Steele. Nu există traducere în limba română a acestei lucrări. |
||
* {{cite journal |
|||
| title = Jöns Jacob Berzelius A Guide to the Perplexed Chemist |
|||
| author = Jaime Wisniak |
|||
| journal = The Chemical Educator |
|||
| year = 2000 |
|||
| volume = 5 |
|||
| issue = 6 |
|||
| pages = 343–350 |
|||
| doi = 10.1007/s00897000430a |
|||
}} |
|||
* {{cite journal |
|||
| title = Zum 100. Todestag von Jöns Jakob Berzelius am 7. August 1948 |
|||
| author = [[Paul Walden]] |
|||
| journal = Naturwissenschaften |
|||
| volume = 34 |
|||
| issue = 11 |
|||
| pages = 321–327 |
|||
| year = 1947 |
|||
| doi = 10.1007/BF00644137 |bibcode = 1947NW.....34..321W }} |
|||
* Holmberg, Arne (1933) ''Bibliografi över J. J. Berzelius''. 2 parts in 5 vol. Stockholm: Kungl. Svenska Vetenskapsakademien, 1933–67. 1. del och suppl. 1–2. Tryckta arbeten av och om Berzelius. 2. del och suppl. Manuskript |
|||
* Jorpes, J. Erik (1966) ''Jac. Berzelius – his life and work''; translated from the Swedish manuscript by Barbara Steele. Stockholm: Almqvist & Wiksell, 1966. (Reissued by University of California Press, Berkeley, 1970 {{ISBN|0-520-01628-9}}) |
|||
* Partington, J. R. (1964) ''History of Chemistry''; vol. 4. London: Macmillan; pp. 142–77 |
|||
== Legături externe == |
== Legături externe == |
Versiunea de la 9 martie 2019 14:16
Jöns Jakob Berzelius (n. , Väfversunda(d), Östergötlands län, Suedia – d. , Adolf Fredriks parish(d), Stockholm län, Suedia) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.
Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, thoriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.
Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și chirurgie, la Școala de Chirurgie din Stockholm. În 1810 școala a devenit o parte a Institutului Medico-Kirurgiska, predecesor al Institutului Karolinska, și Berzelius a fost numit profesor de chimie și farmacie. La puțin timp de la sosirea la Stockholm, el a scris un manual de chimie pentru studenții săi, acesta marcând începutul unei lungi și fructuoase cariere în chimie. În timp ce efectua experimente pentru manualul său, a descoperit legea proporțiilor constante, care arăta că substanțele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporție constantă cu greutatea lor. Pe baza acestei observații, în 1828 a creat un tabel cu masele atomice relative (cu oxigenul având valoarea 100) ale tuturor elementelor cunoscute atunci. Aceasta a reprezentat o confirmare puternică a ipotezei atomice: că compușii chimici anorganici sunt compuși din atomi combinați în cantități reprezentate prin numere întregi. Descoperind că masele atomice nu sunt multipli întregi ai masei hidrogenului, Berzelius a invalidat astfel Ipoteza lui Prout, care susținea că elementele sunt formate din atomi de hidrogen. În 1838, Berzelius a descoperit proteinele. Studenți lucrând în laboratorul lui Berzelius au descoperit de asemenea litiul și vanadiul.
Pentru a înțelege mai bine experimentele, el a creat un sistem de notații chimice în care elementelor le erau date denumiri simple, literale—precum O pentru oxigen, sau Fe pentru fier—și proporțiile erau desemnate prin numere. Acest sistem este baza sistemului utilizat astăzi, cu mici modificări.
Biografie
Berzelius s-a născut la Väversunda, în Östergötland, din țara Suedia, la 20 august 1779. Acesta și-a pierdut ambii părinți încă de la o vârstă fragedă. În ciuda acestor fapte, el a fost îngrijit în continuare de către rudele sale din Linköpig, unde a învățat pe băncile școlii cunoscute astăzi sub denumirea de Katedralskolan. Ulterior, el s-a înscris la Universitatea Uppsala, învățând între anii 1796 și 1801 pentru a deveni doctor. Berzelius a fost învățat chimie de către Anders Gustaf Ekeberg, descoperitorul elementului chimic numit tantal. Mai târziu, el a lucrat ca ucenic într-o farmacie împreună cu un fizician. În acest timp, el a realizat analize pentru apele de izvor. Datorită studiilor sale în domeniul medicinei, el a făcut studii cu privire la curentul galvanic la câteva boli și le-a licențiat în 1802. După aceea, el lucrează cu un fizician lângă Stockholm. Între anii 1808 și 1836, Berzelius lucrează cu Anna Sundström, care a lucrat ca asistenta sa. În 1807, Berzelius a fost numit profesor în chimie și farmacie la Institutul Karolinska. În 1808, este ales membru al Societății Regale de Științe Suedeză. În acest timp, academia a ajut o perioadă de sedentarism, datorită venirii romantismului, astfel, lumea nu prea era interesată de știință. În 1818, Berzelius a fost ales secretarul academiei/societății, menținându-și postul până în anul 1848.
Note
- ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ IeSBE / Berlin, Nils-Iogan[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 33
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ a b c d Jons Jacob Berzelius, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Jöns Jacob Berzelius, SNAC, accesat în
- ^ a b Berzelius, Jacob, Sveriges dödbok 1830–2020[*]
- ^ Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), accesat în
- ^ Jacob Berzelius (în suedeză)
- ^ „Jöns Jakob Berzelius”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Discovery of the elements
Bibliografie
- en Jorpes, J. Erik (). Jac. Berzelius: His Life and Work. Stockholm: Almquist and Wiksell.
Traducere în limba engleză de Barbara Steele. Nu există traducere în limba română a acestei lucrări. - Jaime Wisniak (). „Jöns Jacob Berzelius A Guide to the Perplexed Chemist”. The Chemical Educator. 5 (6): 343–350. doi:10.1007/s00897000430a.
- Paul Walden (). „Zum 100. Todestag von Jöns Jakob Berzelius am 7. August 1948”. Naturwissenschaften. 34 (11): 321–327. Bibcode:1947NW.....34..321W. doi:10.1007/BF00644137.
- Holmberg, Arne (1933) Bibliografi över J. J. Berzelius. 2 parts in 5 vol. Stockholm: Kungl. Svenska Vetenskapsakademien, 1933–67. 1. del och suppl. 1–2. Tryckta arbeten av och om Berzelius. 2. del och suppl. Manuskript
- Jorpes, J. Erik (1966) Jac. Berzelius – his life and work; translated from the Swedish manuscript by Barbara Steele. Stockholm: Almqvist & Wiksell, 1966. (Reissued by University of California Press, Berkeley, 1970 ISBN: 0-520-01628-9)
- Partington, J. R. (1964) History of Chemistry; vol. 4. London: Macmillan; pp. 142–77
Legături externe
- Laureați ai Medaliei Copley
- Nașteri în 1779
- Decese în 1848
- Chimiști suedezi
- Membri ai Academiei Suedeze
- Descoperitori de elemente chimice
- Membri străini ai Royal Society
- Membri ai Academiei Americane de Arte și Științe
- Membri ai Academiei Regale Neerlandeze de Arte și Științe
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Membri ai Academiei Leopoldine