Rublă rusă

Rubla, plural ruble (rusă рубль, plural рубли́) este numele valutei naționale în Rusia și în republicile autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică.

Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.

Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR.

Deși nu există un simbol oficial^[1] pentru rublă, totuși „R”^[2]^[3] și руб^[4] se folosesc în mod neoficial. Au fost propuse ca posibile simboluri „РР” și un „R” cu două linii orizontale deasupra (similar cu semnul pentru peso)^[5].

Etimologie

Origini

Cuvântul din română rublă este împrumutat din rusă рубль (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc рубить (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”^[6]. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: целковый, „sănătos, întreg”^[6], care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”).

Cuvântul copeică a fost împrumutat din rusă: копе́йка, citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul копьё (pronunțat [kapió], în română „suliță”^[6]. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică.

Denominațiile tradiționale

Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol:

1 rublă: maro
3 ruble: verde
5 ruble: albastru
10 ruble: roșu
25 ruble: violet
50 ruble: verde
100 ruble: maro

Istoric

Denominația care era multiplu de 3 [1] a apărut în 1828, în perioada celei de-a patra împărțire a Poloniei. Pentru a introduce folosirea rublei în Polonia, denominația se făcea atât în ruble cât și în zlotul polonez. Rata de schimb fixă a fost de 1 rublă=0,15 zolți, și astfel, 10 zloți valorau 1,5 ruble. Zlotul a dispărut până în cele din urmă, pentru a nu mai apărea decât în momentul în care Polonia și-a recâștigat independența.

Tradiția acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.

Prima generație de ruble, de la începuturi până pe 31 decembrie 1921

Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. A fost folosită în teritoriile rusești începând cu secolul XIV^[7]. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită în 100 de copeici.

Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o rublă. În vreme ce monedele obișnuite erau din argint, pentru denominațiile mari se folosea aurul sau platina.

De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în 1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul Primului Război Mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape în trei ani.

A doua generație de ruble, 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1922

Articol principal: Rubla sovietică.

Re-denominarea din 1922 a fost făcută la o rată de 1 rublă nouă=10.000 ruble vechi. Au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble.

A treia generație de ruble, 1 ianuarie 1923 – 6 martie 1924

Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale uniunii: RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană (Azerbaidjan, Armenia și Georgia), RSS Ucraineană și RSS Bielorusă. Au fost emise hârtii de 10.000, 15.000 și 25.000 de ruble.

A patra generație de ruble (aur), 7 martie 1924 – 1947

Re-denominarea din 1924 a introdus „rubla aur” la o valoare de 50.000 ruble emisunea 1923. În timpul acestei emisiuni au fost introduse și cervoneții (în rusă червонец), valorând 10 ruble. În 1924 au început să fie emise și monede, continuând să fie emise bancnote în ruble pentru valorile mai mici de 10 ruble și cervoneți pentru valorile mai mari sau egale cu 10 ruble. Următoarea denominarea avea să fie făcută după încheierea războiului.

Articol principal: Cervoneț.

A cincea generație de ruble, 1947 - 1961

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, guvernul sovietic a făcut o reformă monetară, o redenominare confiscatorie (stabilizare), cu scopul reducerii volumului de bani aflat în circulație. Această denominare a afectat numai bancnotele. Rata de schimb a fost de 1 rublă nouă=10 ruble vechi.

A șasea generație de ruble, 1961 – 31 decembrie 1997

Re-denominarea din 1961 s-a făcut pe aceleași baze și în aceiași termeni ca cea din 1947. În mod oficial, rubla sovietică din 1961 era egală cu 0,987412 g de aur, dar preschimbarea în aur a banilor nu a fost niciodată posibilă pentru cetățenii de rând. Rubla a încetat să mai fie legată de standardul aur. După prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, rubla a rămas moneda națională a Federației Ruse. În timpul inflației de la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, rubla a pierdut în mod semnificativ din valoarea sa. Au fost emise cinci serii:

Monede ale celei de-a șasea generații de ruble
Serii	Valoare	Compoziție	Avers	Revers	Emitent
1961	1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici, 1 rublă	1, 2 copeici: alamă 3, 5 copeici: bronz-aluminiu 10 copeici - 1 rublă: cupru-nichel-zinc	Stema	valoarea nominală	URSS
1991	10, 50 copeici, 1, 5, 10 ruble	10 copeici: oțel operit cu cupru 50 copeici - 5 ruble: cupru- nichel 10 ruble: bronz-aluminiu	Kremlinul		URSS
1992	1, 5, 10, 20, 50, 100 ruble	1, 5 ruble: oțel acoperit cu alamă 10, 20 ruble: cupru-nichel ori oțel acoperit cu cupru-nichel 50 ruble: inelul: cupro-nichel interior: bronz-aluminiu 100 ruble: inel: bronz-aluminiu interior: cupru-nichel	emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal		Banca Rusiei
1993	50, 100 ruble	50 ruble: bronz-aluminiu sau oțel acoperit cu alamă 100 ruble: cupro-nichel	emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal		Banca Rusiei

Bancnotele celei de-a șasea generație de ruble
Serie	Valoare	Avers	Revers	Emitent	Limbi
1961	1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble	Lenin sau imagini ale Kremlinului	Valoarea nominală plus o imagine ale Kremlinului pentru hârtiile de 50 ruble sau mai mari	URSS	15
1991	1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble			URSS	rusă (plus celelate 14 limbi oficiale republicane)
1992	50, 200, 500, 1000, 5000, 10000 ruble			URSS pentru bancnotele de 1.000 ruble sau mai mici Banca Rusiei pentru bancnotele de 5.000 și 10.000 ruble	Rusă
1993	100, 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 ruble	Kremlinul cu tricolorul Rusiei		Banca Rusiei
1995	1000, 5000, 10 000, 50 000, 100 000, 500 000 ruble	Același design cu al bancnotelor de azi, la care valoare nominală este 1.000 ruble vechi=1 rublă nouă.		Banca Rusiei

Notă

Bancnota cu valoarea nominală de 1 rublă nouă nu a continuat designul bancnotei de 1.000 ruble vechi. Bancnota de 1.000 ruble vechi, din 1995, avea reprezentate pe avers portul și coloana memorială din Vladivostok, iar pe revers, intrarea în oraș. Aceasta a fost prima emisiune din vremurile moderne în care pe bancnote au fost tipărite vederi din afara orașului Moscova.

A șaptea generație de ruble, 1 ianuarie 1998 – până azi

Moneda de 1 rublă a emisă de Banca Rusiei în 1998, avers și revers

Pe 1 ianuarie 1998, a fost efectuată o redominare, la o rată de 1 rublă nouă=1.000 ruble vechi. Această operațiune nu a dus și rezolvarea problemelor economice fundamentale ale Rusiei, ceea ce a a avut ca rezultat devalorizarea din 1998, ca urmare a crizei financiare asiatice. Rubla a pierdut 70% din valoarea sa față de dolar în numai 6 luni după august 1998.

Consultați și articolul: Criza financiară rusă.

Toate bancnotele sunt tipărite în Imprimeria Statului Goznak din Moscova, înființată pe 6 iunie 1919 și care a funcționat, fără întrerupere, de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înființată în 1724 în Moscova).

Monedele

Azi, monedele sunt bătute cu următoarele valori nominale:

Monedele în uz [2]
Denominarea	Valoare	Greutate	Compoziție	Margini	Avers	Revers	Anul primei emisiuni
1 copeică	15,5 mm	1.50 g	oțel cupro-nichel și cupro-nichel	netede	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
5 copeici	18,5 mm	2.60 g	oțel cupro-nichel și cupro-nichel	netede	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
10 copeici	17,5 mm	1.95	alamă	zimțate	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
50 copeici	19,5 mm	2.90 g	alamă	zimțate	Sfântul Gheorghe	valoare	1997
1 rublă	20,5 mm	3,25 g	cupro-nichel	zimțate	Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal	valoare	1997
2 ruble	23 mm	5,1~5,2 g	cupro-nichel	spice imprimate			1997
5 ruble	25 mm	6,45 g	cupro-nichel-cupru și cupro-nichel	spice imprimate			2002
10 ruble	27 mm	8,4 g	cupro-bronz	zimțate	Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal	valoare	2002

Monedele de 1 și 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă gravat anul „1997”.

Bancnotele

De la disoluția Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele și monedele rusești au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalități imprimate pe una dintre fețele lor, așa cum era cazul atât a banilor țariști cât și a celor din perioada sovietică. În parte, acest fapt a fost remediat prin imprimarea pe bancnota de 500 de ruble a imaginii statuii lui Petru cel Mare, iar pe cea de 1.000 de ruble a statuii lui Iaroslav I cel Înțelept.

Emisiunile 1997 [3]
Imagine	Valoare	Dimensiuni	Culoare	Avers	Revers	Data imprimării	Data emisiunii	Filigran
	5 ruble¹	137 x 61 mm	verde	Monumentul Mileniul Rusiei pe fundalul Catedralei Sfintei Sofia din Novgorod	Zidurile fortăreței Kremlinului din Novgorod	1997	1 ianuarie 1998	"5", Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod
	10 ruble	150 x 65 mm	verde închis și maro închis	Podul peste râul Enisei și Capela din Krasnoiarsk	Hidrocentrala din Krasnoiarsk		1 ianuarie 1998 2001², 2004³	"10", Capela
	50 ruble		albastru	Sculptura de la picioarele coloanei rostrale de pe malul Nevei, pe fundalul fortăreței Petropavlosk din Sankt Peterburg	Clădirea fostei Burse și coloana rostrală			"50", Catedrala Sfinții Petru și Pavel
	100 ruble		maro-verde	Sculptura de la porticul Teatrului Balșoi din Moscova	Teatrul Balșoi			"100", Teatrul Balșoi
	500 ruble		violet-albastru	Monumentul lui Petru cel Mare, o corabie și terminalul maritim din Arhanghelsk	Mânăstirea Solovețki			"500", Petru cel Mare
	1000 ruble	157 x 69 mm	verde-albastru	Monumentul lui Iaroslav I cel Înțelept și capela din Kremlinul din Iaroslavl	Biserica Bunei Vestiri din Iaroslavl		2000, 2004³	"1000", Monumentul lui Iaroslav I cel Înțelept
	5000 ruble	157 x 69 mm	roșu-oranj	Monumentul lui Nicolai Muraviov-Amurski din Habarovsk	Podul peste râul Amur		iunie 2006	"5000", capul statuii lui Muraviov-Amurski
Aceste imagini sunt la scara de 0,7 pixeli/mm.

Note

Bancnota de 5 ruble se găsește greu, fiind înlocuită cu moneda de 5 ruble,
Bancnotele din emisiunea din 2001 au tipărită în zona filigranului "модификация 2001г." ("modificare din anul 2001").
Bancnotele din emisiunea din 2004 au un text similar tipărit în zona filigranului. Au fost adăugate elemente de securitate: fir metalic, microperforații, tiparul cu cerneală care-și schimbă culoarea funcție de unghiul de incidența al luminii și altele.

Articole înrudite

Bibliografie

Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
Romanian coins, Dicționar numismatic
Albert Pick (1996). Neil Shafer, George S. Cuhaj, Colin R. Bruce II (editors), ed. Standard Catalog of World Paper Money: General Issues to 1960 (ed. 8th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-469-1.
Istoria globală a valutelor - Rusia Arhivat în 4 ianuarie 2007, la Wayback Machine.

Note

^ 'R' for Ruble Is Symbol of Pride Arhivat în 30 iunie 2007, la Wayback Machine.
^ Currencies of the World
^ „Russia - Lonely Planet”. Arhivat din original la 5 iulie 2007. Accesat în 28 iulie 2006.
^ „World Currency Symbols”. Arhivat din original la 23 iulie 2008. Accesat în 28 iulie 2006.
^ Russians Bet Ruble Will Rise To Status of Dollar, Euro, Yen
^ ^a ^b ^c Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn
^ Кречетников, Артем (7 iulie 2016). „Рубль: одно название за 700 лет и еще 21 факт” [Ruble: one name for 700 years and 21 more facts]. BBC News Русская служба. Arhivat din original la 10 iulie 2018. Accesat în 31 octombrie 2018.

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de bani rusești

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de bani sovietici

Legături externe

Site-ul oficial al Monetăriei Rusiei – Goznak Arhivat în 24 februarie 2021, la Wayback Machine.
Bancnotele Rusiei
Bancnotele Rusiei
Istoria rublei Arhivat în 17 iulie 2005, la Wayback Machine.
Monedele Federației Ruse Arhivat în 6 august 2006, la Wayback Machine.
Bancnotele Rusiei, 1898 - 1917

[1] 'R' for Ruble Is Symbol of Pride Arhivat în 30 iunie 2007, la Wayback Machine.

[2] Currencies of the World

[3] „Russia - Lonely Planet”. Arhivat din original la 5 iulie 2007. Accesat în 28 iulie 2006.

[4] „World Currency Symbols”. Arhivat din original la 23 iulie 2008. Accesat în 28 iulie 2006.

[5] Russians Bet Ruble Will Rise To Status of Dollar, Euro, Yen

[DRR-6] Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn

[7] Кречетников, Артем (7 iulie 2016). „Рубль: одно название за 700 лет и еще 21 факт” [Ruble: one name for 700 years and 21 more facts]. BBC News Русская служба. Arhivat din original la 10 iulie 2018. Accesat în 31 octombrie 2018.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]