Sari la conținut

Florin Bogardo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Florin Amedeo Bogardo
Date personale
Născut16 august 1942, București, România
București, România Modificați la Wikidata
Decedat15 august 2009, București, România
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor, cântăreț, inginer de sunet
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică ușoară,
muzică de film
Ani de activitate1963-2009
Case de discuriElectrecord
Interpretare cuStela Enache
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Florin Amedeo Bogardo (n. 16 august 1942, București — d. 15 august 2009, București) a fost un compozitor și cântăreț român de muzică ușoară. A debutat în calitate de compozitor în anul 1963. Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără „Să nu uităm (să iubim trandafirii)” (compusă în 1968 și cunoscută în interpretarea proprie și în versiunea Mihaelei Mihai), „Tu ești primăvara mea” (1973), mai cunoscută în interpretarea lui Aurelian Andreescu) și „Ani de liceu” (1986, cântată de autor alături de Stela Enache). Începând din 1976, Bogardo a scris și muzică de film.

Primii ani, studii

[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Florin, Oronzo Bogardo, era de origine italiană[1] și era înscris la baroul din Drăgășani ca avocat.[2] Fratele tatălui, Alfredo Bogardo (Drăgășani, 1908 - Milano, 1969) a fost jurnalist sportiv și autor de romane, iar însuși tatăl lui Florin, Oronzo Bogardo, a publicat un roman în 1930.[1]

La vârsta de cinci ani, Florin începe să studieze pianul cu profesoara Cici Manta. La vârsta de 17 ani, tânărul deja compune mici lucrări în genuri culte: fantezii și preludii pentru pian, lieduri, coruri, teme cu variațiuni ș.a.[3]

Studiază la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secția de compoziție. Profesorii lui sunt: Victor Iușceanu și Dragoș Alexandrescu (teoria muzicii și solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comișel (folclor muzical) și Anatol Vieru (compoziție).[4] În această perioadă, Bogardo scrie lucrări camerale, între care și un cvartet de coarde.

Activitate

[modificare | modificare sursă]

Debutează ca autor de muzică ușoară în 1963, la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”: piesa „Cum e oare?”,[4] pe un text de Madeleine Fortunescu, este interpretată în concurs de cântăreața Margareta Pâslaru și obține premiul special al Uniunii Scriitorilor.[5] (Compoziția a fost înregistrată la casa de discuri Electrecord pe discul Melodii din Festivalul Mamaia 1963, număr de catalog EDC 411.) În 1967, Bogardo își începe activitatea de cântăreț, de aici înainte înregistrând multe dintre compozițiile sale în două variante: cea proprie[4] și o alta, cu un solist vocal invitat (Mihaela Mihai, Aurelian Andreescu ș.a.). A continuat colaborarea cu Margareta Pâslaru compunând douǎ melodii pe textele interpretei ("Ca tine nu e nimeni" și "Nu-i nimic") sau încredințându-i alte creații ("Sǎ nu uitǎm sǎ iubim trandafirii" - Mamaia 1969, "Casa mea").

În 1967, este angajat ca regizor muzical la Radiodifuziunea Română. Un an mai târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Muzicieni precum Mondial și Coral au înregistrat la Radiodifuziune cu Florin Bogardo la pupitru, către sfârșitul anilor șaizeci (discul Romanță fără ecou al formației Mondial a fost înregistrat în secret la Radiodifuziune, într-o noapte).[6] Din 1972, Bogardo încredințează aproape toate noile compoziții soției lui, Stela Enache;[4] cei doi cântă uneori în duet.[7]

Compozitorul semnează coloana sonoră a filmului Bunicul și doi delicvenți minori (1976), în regia Mariei Callas-Georgescu. Va mai scrie muzica a șase pelicule, toate regizate de Nicolae Corjos:[3] Alo, aterizează străbunica (1981), Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1987) etc.[5] Muzica filmului Liceenii este de departe cea mai cunoscută coloană sonoră creată de Bogardo: ea însumează piese instrumentale (în care predomină sintetizatorul), înlănțuite prin tehnica leitmotivului, și celebra compoziție „Ani de liceu” (pe versuri de Șașa Georgescu). „Ani de liceu” a devenit cu timpul un veritabil imn al liceenilor români; piesa a fost înregistrată în duet de Bogardo și Stela Enache (după o încercare nereușită a actorilor din film, tinerii Ștefan Bănică jr. și Oana Sârbu).

Mormântul lui Florin Bogardo

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Muzicianul a fost căsătorit cu interpreta Stela Enache. Cei doi au doi copii, un băiat și o fată. Conform mărturisirii soției sale, Bogardo era un om foarte discret și modest, căutând în permanență să se ferească de aparițiile în public.[3] Era botezat în rit catolic.

Florin Bogardo a suferit de probleme cardiace timp de mai mulți ani. În august 2009 era internat la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București pentru investigații. În dimineața zilei de 14 august a suferit un atac cerebral, iar în dimineața următoare a murit.[3]

Florin Bogardo este înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic[8], cimitir unde-și are mormântul un alt mare romantic al muzicii ușoare românești, compozitorul Dan Iagnov.

Discografie parțială

[modificare | modificare sursă]

Piesele lui Bogardo figurează pe numeroase apariții ale casei de discuri Electrecord, fie ele discuri de autor sau colective.[5] Există două albume înregistrate în duet de Bogardo și Stela Enache, lansate în 1985 și 1988.[7]

Anul Titlul discului Format Casă de discuri Nr. de catalog Piese incluse (interpreți)
1963 Melodii din Festivalul Mamaia 1963 17 cm Electrecord EDC 411 Cum e, oare? (M. Pâslaru)
1964? Recital de muzică ușoară românească 25 cm, 33⅓ RPM Electrecord EDD 1070 Cum e, oare? (M. Pâslaru)
1969 — 17 cm Electrecord EDC 10.076 Să nu uităm (M. Mihai)
1969 Melodii de Florin Bogardo 17 cm, 33⅓ RPM Electrecord EDC 10.105 Ora cîntecului; Izvorul nopții;
Să nu uităm; Tablouri (Fl. Bogardo)
1969 — 17 cm Electrecord EDC 10.107 Plop înfrînt (D. Anastasiu)
1970? Muzică ușoară românească 25 cm Electrecord EDD 1242 Un acoperiș (Fl. Bogardo)
1970 Mamaia '69 30 cm, 33⅓ RPM Electrecord EDE 0448 Ora cîntecului (M. Mihai)
1973 Melodii de Florin Bogardo 17 cm Electrecord EDC 10.311 Apari, iubire; O floare albă; Ceas de taină;
Cîndva, o luntre albă (S. Enache)
1976 — 17 cm, 45 RPM Electrecord EDC 10.463 Cînd amintirile; Flori de cîmp
(F. Bogardo și S. Enache)
1984 Invitație la discotecă IV 30 cm, 33⅓ RPM Electrecord EDE 02583 Dansul e ca o vrajă (S. Enache)
1996 Best of Margareta CD Electrecord EDC 202 Cum e, oare? (M. Pâslaru)
2002 — CD Electrecord EDC 403 Un fluture și o pasăre;
Tu ești primăvara mea (A. Andreescu)
2004 Cântecele noastre, toate CD Intercont Music IMCD 1249 Ani de liceu (S. Enache)
2006 Parada șlagărelor I CD Electrecord EDC 622 Diminețile mele (S. Enache)
2006 Parada șlagărelor II CD Electrecord EDC 678 Să nu uităm (Fl. Bogardo)

În anul 2008 Radio România a scos un Album de Colecție care cuprinde 4 CD-uri, intitulat „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio - Cele mai frumoase melodii românești difuzate vreodată la radio". Dintre cele 80 de melodii, prima s-a clasat melodia lui Florin Bogardo „Tu ești primăvara mea” pe versurile Ioanei Diaconescu și în interpretarea lui Aurelian Andreescu. Florin Bogardo s-a clasat și cu o altă melodie, „Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii”, versuri Florin Bogardo, interpretare Florin Bogardo, pe poziția 28. Albumul a fost editat de casa de discuri Roton.

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Muzică de film

[modificare | modificare sursă]

Premii

[modificare | modificare sursă]

În calitate de compozitor, Bogardo a obținut medalii la numeroase concursuri de muzică ușoară:[5]

Anul Juriul Distincția Titlul piesei premiate
1963 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” premiul special al Uniunii Scriitorilor Cum e, oare?
1969 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” premiul al II-lea Ora cîntecului; Să nu uităm
1970 Concursul Național de Creație „București” premiul al III-lea Iertare
1971 Clasamentele revistei Săptămâna laureat al referendumului anual —
1972 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” premiul al III-lea Un fluture și o pasăre
1972 Festivalul Cîntecului Ostășesc „Te apăr și te cînt, patria mea” premiul I Iubirea mea, pământul strămoșesc
1973 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” mențiune Tu ești primăvara mea
1974 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” mențiune Ochiul tău iubit
1974 Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din R.S.R. premiul de creație Onor Soarelui
1976 Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” premiul al III-lea Definiție
1979 Festivalul Național „Cântarea României” premiul I La Steaua
1981 Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din R.S.R. premiul de creație Orice om
1981 Festivalul Național „Cântarea României” premiul I Țară de ziuă, țară de vreme;
Dansul ca o vrajă
1981 Concursul Cîntecului Politic pentru Tineret premiul al II-lea Cîntec despre țara mea
1982 Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din R.S.R. premiul de creație Ce simți când ești îndrăgostit

Distincții

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Alfredo Bogardo un italiano nato a Dragasani Romania, lectorat dr. Lorena Curiman, postat pe culturaromena.it, Centrul Cultural Italo-Român, Milano, 20/8/2013, accesat 13/8/2022
  2. ^ „Florin Bogardo a cumpărat 45 ha de vie în podgoriile Drăgășaniului”, articol publicat în ziarul Observatorul de Vâlcea (20 aprilie 2008)
  3. ^ a b c d Popa, Loreta. „«Unde era Bogardo, era lumină»” Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul Jurnalul Național (17 august 2009)
  4. ^ a b c d Caraman Fotea, pag. 65
  5. ^ a b c d Caraman Fotea, pag. 66
  6. ^ Ionescu, Doru (2005). Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR (vol. 1, ediția întâi), Editura Humanitas Educațional. ISBN 973-689-063-5; pag. 132
  7. ^ a b Caraman Fotea, pag. 120
  8. ^ „Florin Bogardo”. findagrave.com. Accesat în . 
  9. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, e) 6.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Florin_Bogardo&oldid=16698580