Vladimir Gribov
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Vladimir Gribov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3]  Leningrad, RSFS Rusă, URSS[4] |
| Decedat | (67 de ani)[5] Budapesta, Ungaria |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | fizician fizician teoretician[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | Fiziceski fakultet Sankt-Peterburgskogo gosudarstvennogo universiteta[*] Universitatea de Stat din Sankt Petersburg |
| Organizație | Fiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN[*] Institut teoreticeskoi fiziki im. L. D. Landau RAN[*] Peterburgski institut iadernoi fiziki im. B. P. Konstantinova RAN[*] |
| Premii | Ordinul Insigna de Onoare Zolotaia medal Landau[*] () Sakurai Prize[*] ( și )[1][2] |
Modifică date / text  | |
Vladimir Gribov (n. , Leningrad, RSFS Rusă, URSS – d. , Budapesta, Ungaria) a fost un fizician sovietic de origine evreiască, profesor, membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, care a realizat lucrări fundamentale în domeniul teoriei cuantice a câmpurilor, considerat moștenitor al școlii Landau de fizică teoretică.
Biografie și opera științifică[modificare | modificare sursă]
A absolvit Universitatea din Leningrad în anul 1951. În anii 1956- 1971 a lucrat în laboratorul de fizică teoretică de la Institutul de fizică și tehnologie („Ioffe”) din Leningrad al Academiei de Științe a URSS, iar în anii 1962- 1971 a fost șeful secției de fizică teoretică.
În anii 1971 a lucrat la Institutul de fizică nucleară („B. Konstantinov”) din Gatcina, fiind concomitent și profesor la Universitatea din Leningrad.[6]
Din 1980 a fost șef al secției de fizică teoretică la Institutul de fizică teoretică („Landau”) din Moscova.
În anii 1990 a fost consultant la Institutul Central de fizică din Budapesta și la Institutul de cercetări nucleare din Bonn, (Germania).
În anul 1972 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, în 1973 membru al Academiei Americane de științe și în 1974 membru din străinătate al Academiei de științe din Ungaria.
În anul 1971 a fost primul laureat al premiului „Landau” al Academiei de Științe a URSS. În anul 1991 a fost distins cu Premiul Sakurai al Societății de Fizică din SUA.
Realizări științifice[modificare | modificare sursă]
Gribov a fost considerat în timpul vieții unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul fizicii particulelor elementare și a teoriei cuantice a câmpurilor. A dezvoltat teoria regeonilor, a polulilor Regge din teoria cuantică a câmpurilor. În colaborare cu Bruno Pontecorvo a dezvoltat teoria oscilațiilor neutrinice.
Sunt extrem de citate lucrările lui Gribov și Lipatov despre difuzia adânc neelastică și anihilare a cuplurilor electon-pozitronice în hadroni. Autorii au obținut pentru prima dată funcțiile de evoluție ale proceselor. În cromodinamica cuantică sunt cunoscute ecuațiile lui Gribov și Doksiter (1977), pe de o parte și ale lui Altarelli și Parisi pentru ciocnirile de energie înaltă.
După unii fizicieni[7], în anul 1972, în timpul unui seminar la Institutul de fizică teoretică din Moscova, în discuții cu academicianul Iakov Zeldovici, ar fi prezis efectul lui Hawking de generare a particulelor de către găuri negre, ca proces de dezintegrare a vidului în câmpul gravitațional al acestor găuri.
A formulat așa-numita problemă a ambiguității în teorii non-abeliene-gauge. De asemenea a emis ideea, că instantonii sunt rezultatul de fapt al unor efecte tunel cuantic în vid. A studiat problema confinementului quarkurilor.
Alte informații[modificare | modificare sursă]
Începând din anul 2001, Societatea europeană de fizică decernează anual medalia Gribov pentru tineri cercetători în domeniul teoriei cuantice a câmpurilor.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/sakurai.cfm, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/sakurai.cfm, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Грибов Владимир Наумович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Грибов Владимир Наумович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Vladimir Naumovich Gribov, Autoritatea BnF
- ^ Yuri Hramov, Fiziki, Moscova, Ed. Nauka, 1983, p. 91
- ^ I.B. Khriplovich, General Relativity, by Springer, 2010, p. 106, vezi nota de subsol
