Sari la conținut

Viteză de forfecare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Viteza de forfecare
Unitate SI1/s
În unități SI fundamentales−1
Dimensiune SIT−1

În fizică și mecanică viteza de forfecare este viteza cu care se deformează prin forfecare un material în urma aplicării unei forțe tăietoare.

Forfecare simplă[modificare | modificare sursă]

Viteza de forfecare pentru un fluid care curge între două plăci paralele, una care se mișcă cu o viteză constantă și cealaltă staționară (curgere Couette⁠(d)), este definită de

unde:

este viteza de forfecare, măsurată în s−1;
v este viteza plăcii în mișcare, măsurată în m/s;
h este distanța între cele două plăci paralele, măsurate în m.

Sau

În cazul forfecării simple într-un material care curge apare doar un gradient de viteză. Unitatea SI de măsură pentru viteza de forfecare este inversul secundei, s−1.[1] Totuși, atunci când se modelează curgeri tridimensionale, de obicei se ia în considerare o valoare scalară pentru viteza de forfecare prin calcularea celui de al doilea invariant al tensorului vitezei de deformare

.

Viteza de forfecare la peretele interior al unui fluid newtonian care curge într-o țeavă este[2]

unde:

este viteza de forfecare, măsurată în s−1;
v este viteza liniară a fluidului;
d este diametrul interior al țevii.

Viteza liniară a fluidului, v, este legată de debitul volumic Q prin

unde A este aria secțiunii transversale a țevii, care pentru raza interioară r este

de unde rezultă

Înlocuind cele de mai sus în ecuația anterioară pentru viteza de forfecare a unui fluid newtonian care curge printr-o țeavă și observând că la numitor :

care se simplifică la următoarea formă echivalentă pentru viteza de forfecare la perete în funcție de debitul volumetric Q și raza interioară a conductei r:

La un perete lângă care curge un fluid newtonian, tensiunea tangențială (τw) poate fi legată de viteza de forfecare prin unde μ este viscozitatea dinamică a fluidului. Pentru fluidele nenewtoniene, există diferite legi de comportament în funcție de fluid, care leagă tensorul tensiunii viscoase de tensorul vitezei de forfecare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en „Brookfield Engineering - Glossary section on Viscosity Terms”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ en Darby, Ron (). Chemical Engineering Fluid Mechanics (ed. 2nd). CRC Press. p. 64. ISBN 9780824704445. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]