Sari la conținut

Virgil Cioflec

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Virgil Cioflec
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Gherăseni, Buzău, România Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprozator[*]
colecționar[*]
critic de artă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Virgil Cioflec (n. 8 septembrie 1874, Gherășeni – d. 10 martie 1948, București) a fost un prozator, critic de artă și colecționar român. A fost director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, care era condus în 1918 de către Octavian Goga. A legat o prietenie strânsă cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a publicat în anii 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). Toate lucrările de pictură și sculptură pe care le-a achiziționat de-a lungul vieții, 77 de tablouri și desene și două busturi, le-a donat în data de 26 iunie 1930 Universității Regele Ferdinand I din Cluj. Astfel s-a înființat Pinacoteca Virgil Cioflec din Cluj, care ulterior, împreună cu exponatele Muzeului Ardelean, a reprezentat nucleul central de exponate ale Muzeului de Artă din Cluj.[1]

A fost directorul publicației „Viața literară și artistică”, unde, pe lângă schițe, nuvele și povestiri, a publicat un număr apreciabil de cronici plastice, eseuri și recenzii ale unor cărți de artă.[2]

În 1935, cu ocazia Expoziției universale de la Bruxelles, Emanoil Bucuța i-a solicitat câteva piese valoroase din colecția sa. Virgil Cioflec a trimis, printre altele, și „Cap de ovrei”, o capodoperă a lui Nicolae Grigorescu, care a dispărut însă din expoziție.[3]

Cărți publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Mălurenii, București, 1916;
  • Luchian, București, 1924;
  • Grigo­rescu, București, 1925.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Virgil Cioflec”, Revista Plural a ICR, nedatat, accesat în 12 noiembrie 2015  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ Scurtu, Nicolae (). Cercetări literare. Scriitori și publiciști giurgiuveni. Editura Sud. p. 72. 
  3. ^ Tzigara-Samurcaș, Al. Expoziția românească din Bruxelles, în Convorbiri literare, 68, nr. 6-8, iunie-august 1935. p. 334-343. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]