Tisha B'Av

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Distrugerea Templului din Ierusalim de către romani, într-un tablou al pictorului italian Francesc Hayez, 1867
Evrei ortodocşi, așezați pe paviment, rostind Kinot în fața Zidului de apus din Ierusalim

Tisha B'Av sau Ziua a 9-a lunii Av (în ebraică:תשעה באב sau, pe scurt, ט' באב) este o zi de post în religia iudaică, stabilită de învățații talmudiști în amintirea distrugerii Templului din Ierusalim - a celui dintâi Templu - în anul 586 î.e.n de către babilonienii conduși de regele Nabucodonosor, și a celui de-al doilea Templu ,în anul 70 e.n., de către romanii sub ordinele lui Titus. Stabilirea postului își are sursa în cuvintele profeților lui Israel.

În ziua a 9-a a lunii Av se ține postul cel mai greu dintre cele patru posturi în amintirea distrugerii Templului. Ea reprezintă culminarea perioadei de doliu de trei săptămâni cunoscute sub numele Bein Hametzarim. În caz că 9 Av cade sâmbata, postul se amână pe a doua zi, 10 Av.

După unele tradiții evreiești, Mântuitorul,Mesia, se va naște la 9 Av. De asemenea se crede că după venirea lui Mesia și clădirea celui de-al III-lea Templu, ziua de 9 a lunii Av va înceta să mai fie o zi de post, și va deveni o sărbătoare de bucurie.

Postul de Tisha Be'Av este de o zi întreagă, ca și cel de Iom Kipur, impunându-se abținerea de la orice mâncare și băutură, inclusiv apă, și numeroase alte restricții. Deosebirea este că de Tisha Be'Av munca nu este interzisă. În schimb, este singura zi din an în care nu se studiază Tora (adică Talmudul sau Tora orală). În sinagogă credincioșףii se așează pe jos, la rugăciunea de dimineață, se citește în public cartea Plângerilor lui Ieremia din Biblie (Vechiul Testament), și apoi se rostesc elegii, numite Kinot, care exprimă nostalgia de Sion.


Evenimente cu impact negativ în istoria evreilor, legate de data de 9 Av[modificare | modificare sursă]

Decretul "regilor catolici" ai Castiliei și Aragonului, Ferdinand și Isabela, de expulzare a evreilor din Spania

După tradiția evreiască ziua de 9 Av este legată din vechime de nenorociri, între care cinci evenimente negative petrecute în antichitate (Maimonide, Zmanim, Taaniot, 5,3)

  • „Generației deșertului”, dintre israeliții fugiți sub conducerea lui Moise,i s-a interzis să intre în Țara Făgăduinței, din cauza „păcatului iscoadelor”
  • Distrugerea Primului Templu din Ierusalim de către babiloneni (Nabucodonosor al II-lea)
  • Distrugerea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim de către romani (Titus)
  • Cucerirea cetății Beitar de către romani (sub Adrian), simbol al înăbușirii revoltei lui Simon Bar Kohba
  • Ierusalimul a fost arat cu plugul de către romani, împlinind profeții ale lui Ieremia (25,18) și Miheia (Miha) (3,12)

Alte evenimente care s-au petrecut ulterior de 9 Av în istoria evreilor:

  • Expulzarea evreilor din Anglia la 18 iulie 1290, din porunca regelui Eduard I . Evreilor li s-a dat răgaz ca până în noiembrie să părăsească regatul, în caz contrariu fiind pasibili de pedeapsa cu moartea.
  • Expulzarea evreilor din Spania de catre „Monarhii Catolici” Ferdinand și Isabela: li s-a impus ca în termen de patru luni, până la data de 31 iulie 1492, noaptea zilei de 8 Av, să plece din Spania. Memoria colectivă a legat și acest eveniment de ziua de 9 Av, deși termenul amintit a căzut cu puțin mai înainte.
  • La 22 iulie 1942 naziștii au început transporturile în masă ale evreilor din Ghetoul Varșoviei spre lagărul de exterminare Treblinka.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Jean Christophe Attias, Esther Benbassa - Dicționar de civilizație iudaică - Larousse - trad. de Șerban Velescu ,Editura Univers Enciclopedic,București, 1998