Sari la conținut

Templul lui Solomon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Templul lui Solomon, privire dinspre Est, schiță
Pompei profanând Templul din Ierusalim

Templul lui Solomon sau Primul templu din Ierusalim a fost lăcașul sfânt al vechilor evrei. După izvoarele biblice ar fi fost construit de Solomon pe Muntele Moria, identificat cu Muntele Templului din zilele noastre.

Templul lui Solomon a fost distrus, după relatarea biblică, în timpul cuceririi regatului Iudeei de către babilonieni, în anii 587-586 î.e.n. În timpul dominației persane, împăratul Cirus cel Mare a permis evreilor reclădirea lui. Noua clădire este cunoscută în istorie sub denumirea "Cel de-al Doilea Templu". Ea a cunoscut o amplă restaurație în anii domniei regelui Irod cel Mare.

Al Doilea Templu din Ierusalim a fost distrus de romani în timpul represiunii revoltei evreilor din anii 66-73 e.n. contra stăpânirii romane. În contrast cu alte religii, religia iudaică era o religie monoteistă, iar templul slujea cultului unui singur Dumnezeu. Ierusalimul și templul său au fost cucerite de patru ori într-o zi de sabat, pentru că atunci evreii nu se apărau[1] (Macabeii au executat la rândul lor mulți evrei care refuzau să se lupte în zi de șabat[2]).

Principalele sărbători religioase ale iudaismului erau celebrate la templul din Ierusalim, unde venea în pelerinaj întregul popor.

Din cauza problemelor religioase și politice, nu s-au mai intreprins excavări arheologice și au fost doar conspectări sumare de suprafață la Muntele Templului, de la expediția lui Charles Warren din 1867–70 încoace[3][4][5]. Nu a fost găsită până astăzi nicio urmă a Templului lui Solomon propriu zis[6], din secolul al X-lea -al IX-lea î.e.n. și există de aceea dispute în legătură cu perioada în care a fost construit și cu mărimea sa.[7] Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman consideră că Templul nu a fost construit înainte de secolul VII î.Hr.[6], fiind probabil construit de regele Iosia, care a domnit în Regatul Iuda între 639 și 609 î.Hr.[6]

Anterior, mulți savanți acceptau narațiunea biblică a construcției Primului Templu de către Solomon ca fiind autentică; totuși, în anii 1980, abordările sceptice ale textului biblic, precum și dovezile arheologice i-au determinat pe unii savanți să se îndoiască dacă a existat vreun templu în Ierusalim construit încă din secolul al X-lea î.Hr.[8] Unii savanți au sugerat că structura inițială construită de Solomon a fost relativ modestă și a fost reconstruită mai târziu la scară mai mare.[9] Nu s-a găsit nicio dovadă directă pentru existența Templului lui Solomon,[10][11] deși nu au fost efectuate săpături arheologice recente pe Muntele Templului din cauza sensibilității religioase și politice extreme a sitului. Săpăturile din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX din jurul Muntelui Templului nu au identificat „măcar o urmă” a complexului.[12] Ostraconul Casa lui Yahweh, datat din secolul al VI-lea î.Hr., se poate referi la Primul Templu.[13][14] Două descoperiri din secolul 21 din perioada israelită din Israelul actual au fost găsite asemănătoare cu Templul lui Solomon, așa cum este descris în Biblia ebraică: un model de altar de la începutul jumătății secolului al X-lea î.Hr. în Khirbet Qeiyafa și templul Tel Motza, datat din secolul al IX-lea î.Hr. și situat în vecinătatea Motza din Ierusalimul de Vest.[15][8] De asemenea, s-a observat că descrierea biblică a Templului lui Solomon are asemănări cu mai multe temple siro-hitite din aceeași perioadă descoperite în Siria și Turcia moderne, cum ar fi cele din Ain Dara și Tell Tayinat.[16][17]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sabatul este fără îndoială instituția religioasă evreiască care i-a uluit cel mai mult pe păgâni. Aceștia se scandalizau de această zi de inactivitate : să nu faci nimic fiecare a șaptea zi înseamnă să pierzi o șeptime din viață, remarca Suetonius, în timp ce Rutilius Numatianus declara că evreii fac asta imitându-și dumnezeul lor obosit. Mai mulți autori au remarcat că Ierusalimul a fost cucerit de patru ori într-o zi de șabat, atunci evreii neapărându-se. - nota 2 de la pagina 16 din Histoire de l'Antisémitisme de François De Fontette, colecția Que Sais-Je?, Presses Universitaires de France, 1982, Paris (Le sabbat est sans doute l'institution qui a le plus étonné les païens. Ils se scandalisaient de ce jour d'oisivité : “Demeurer chaque septième jour sans rien faire, c'est perdre la septième partie de la vie”, remarque Suétone, tandis que Rutilius Numatianus déclare que le Juif fait cela “à l'imitation de son dieu fatigué”. Plusieurs auteurs notent que Jérusalem fut prise quatre fois le jour de sabbat, les Juifs ne se défendant pas ; mais l'institution reste encore mal comprise, car beaucoup y voient à tort un jour de jeûne.).
  2. ^ D'autres Juifs ayant été massacrés parce qu'ils refusaient de se défendre un jour de sabbat (2 M 2, 29-35 ; cf. 2 M 6, 11). Mattathias se fit le champion de la lutte armée, même le sabbat. - QUE SAIS-JE? - Histoire du peuple hébreu, ANDRÉ LEMAIRE, Directeur d`études EPHE, Correspondant de l`Institut Huitième édition mise à jour, 34e mille, ISBN 978-2-13-057545-0. Dépôt légal - 1re édition : 1981. 8e édition : 2009, mai. © Presses Universitaires de France, 1981. 6. avenue Reille, 75014 Paris
  3. ^ Warren, Charles. 
  4. ^ Langmead, Donald; Garnaut, Christine. 
  5. ^ Handy, Lowell. 
  6. ^ a b c Finkelstein, Israel & Silberman, Neil Asher. 
  7. ^ Golden, Jonathan Michael. 
  8. ^ a b Garfinkel & Mumcuoglu 2019.
  9. ^ David Ussishkin In: A.G. Vaughn and A.E. Killebrew (eds.), Solomon's Jerusalem: The Text and the Facts on the Ground. Jerusalem in Bible and Archaeology; The First Temple Period, Atlanta, 2003, pp. 103–115
  10. ^ Finkelstein & Silberman 2002, p. 128. : Moreover, for all their reported wealth and power, neither David nor Solomon is mentioned in a single known Egyptian or Mesopotamian text. And the archaeological evidence in Jerusalem for the famous building projects of Solomon is nonexistent.
  11. ^ Lundquist 2008, p. 45. : The single most important fact regarding the Temple of Solomon is that there are no physical remains of the structure. There is not a single object or artifact that can be indubitably connected with the Temple of Solomon
  12. ^ Finkelstein & Silberman 2002, p. 128.
  13. ^ T. C. Mitchell. 
  14. ^ Dever 2001, p. 212. : it may refer to the temple in Jerusalem; Boardman, Edwards & Sollberger 1992, p. 400. : 'house of Yahweh', probably the Temple at Jerusalem; King & Stager 2001, p. 314. : There was a temple at Arad, but it may have been demolished about 700 BCE, well before the Arad Ostraca
  15. ^ Shapira, David (). „The Moza Temple and Solomon's Temple” (PDF). Bibliotheca Orientalis. 75 (1–2): 25–48. 
  16. ^ Batiuk, S., Harrison, T E, and Pavlish, L., The Ta'yinat Survey, 1999-2002, in The Amuq Valley Regional Projects, Volume 1: Surveys in the Plain of Antioch and Orontes Delta, Turkey, 1995–2002, Oriental Institute Publications 131, pp. 171-192, Oriental Institute, 2005
  17. ^ Monson, John M. "The Temple of Solomon: Heart of Jerusalem", C. The Ain Dara Temple: A New Parallel from Syria, pp. 10, 16. In "Zion, city of our God", Wm. B. Eerdmans Publishing (1999), editors: Hess, Richard S. & Wenham, Gordon J. ISBN: 978-0-8028-4426-2. Retrieved 15 February 2011.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]