Cartierul armenesc (Ierusalimul vechi)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hartă a Cartierului Armenesc, fără teritoriul considerat de Israel drept parte Cartierului Evreiesc (dreapta centru). Mănăstirea (Patriarhatul) este prezentată în gri. Catedrala Sf. Iacob este prezentată în gri închis.

Cartierul Armenesc (arabă حارة الأرمن, Harat al-Arman; ebraică הרובע הארמני, Ha-Rova ha-Armeni; armeană Հայոց թաղ, Hayots t'agh)[1][2][a] este unul dintre cele patru cartiere ale Orașului Vechi Ierusalim. Localizat în colțul sud-vestic al Orașului Vechi, poate fi accesat prin Poarta Sion⁠(d) și Poarta Jaffa. Ocupă o suprafață de 0.126 km² (126 dunam), adică 14% din teritoriul Orașului Vechi. În 2007, avea o populație de 2,424 (6.55% din totalul Orașului Vechi). Are o populație și o suprafață comparabile cu cele ale Cartierului Evreiesc. Cartierul Armenesc este separat de Cartierul Creștin prin strada David (Suq el-Bazaar) și de Cartierul Evreiesc prin Strada Habad (Suq el-Husur).

Prezența armenească în Ierusalim datează din secolul 5, când Armenia a adoptat creștinismul ca religie națională și călugări armeni s-au stabilit la Ierusalim. Prin urmare, este considerată cea mai veche comunitate armenească din diaspora ce există în zilele noastre. Treptat, cartierul s-a dezvoltat în jurul mănăstirii Sf. Iacob⁠(d)—care domină cartierul—și a luat o formă modernă în secolul 19. Mănăstirea găzduiește Patriarhia Armeană a Ierusalimului⁠(d), ce a fost înființată ca eparhie în secolul 7. Patriarhia este administratorul de facto al cartierului și acționează ca un „mini-stat bunăstare” pentru rezidenții armeni. Comunitatea armeană este în declin de la mijlocul secolului 20 și este în pericol imediat de dispariție, potrivit lui Bert Vaux.

Deși oficial sunt separați de creștinii ortodocși calcedonieni și romano-catolici⁠(d), armenii consideră că cartierul lor este parte a Cartierului Creștin⁠(d). Cele trei patriarhii creștine ale Ierusalimului și guvernul Armeniei și-au exprimat în mod public opoziția față de orice divizare politică a celor două cartiere. Principalele motive ale existenței unui cartier armenesc separat sunt miafizitismul⁠(d) și limba și cultura distinctă a armenilor, care, spre deosebire de majoritatea creștinilor din Ierusalim (atât din Israel cât și din Palestina), nu sunt nici arabi, nici palestinieni.[b] În orice caz, armenii care locuiesc în Cartierul Armenesc sunt considerați palestinieni de Israel și Națiunile Unite (UN). Ei au avut de-a face cu multe din aceleași restricții asupra vieților lor cu care se confruntă palestinienii.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note
  1. ^ în prezent cunoscut mai ales ca Երուսաղէմի հայկական թաղամաս, Yerusaghemi haykakan t'aghamas. În ortografie reformată: Երուսաղեմի հայկական թաղամաս; pronunția în armeana occidentală: Yerusaghemi haygagan t'aghamas
  2. ^ „În afară de viziunile lor monofizite, nu e nici un motiv pentru care comunitatea armenească să nu locuiască fericită alături de alte grupuri din Cartierul Creștin. Și totuși, strada David este o linie de împărțire cu o semnificație mai mult decât teologică, armenii având o limbă și cultură separată de a arabilor... În afară de relațile relativ apropiate dintre comunitatea ortodoxă siriană și armeni din motive teologice, armenii au preferat să se separe de arabii de toate credințele.”[3]
    „Diferența, după cum o văd eu, este că cele mai multe comunități creștine de aici sunt etnici palestinieni, în timp ce armenii au propria identitate etnică de armeni și aici într-un anumit sens ei ies în evidență sau diferă.”[4]
Citări
  1. ^ Ormanian 1931, p. 4.
  2. ^ Deyirmenjian, Sevan (). „Քանի մը դրուագ Երուսաղէմէն Սուրբ Յակոբի հովանիին ներքոյ”. Jamanak (în armeană). Istambul. Arhivat din original în . ...պաշտօնապէս իսկ կոչուելով «Հայոց թաղ» անունով:  Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor) ()
    „Երուսաղէմահայը (The Jerusalemite)”. armenische-kirche.ch (în armeană). Zürich: Diocese of the Armenian Apostolic Church in the German Switzerland. Arhivat din original în . Իսկ հայոց թաղի բնակիչները...  Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor) (archived, )
  3. ^ Hopkins 1971, p. 76.
  4. ^ Golan, Patricia (). „A Cloistered Community”. The Jerusalem Post. Arhivat din original în .  Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor) (archived, ))