Pelerinaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pelerinaj pe Muntele Magdalena în comunitatea Magdalensberg, districtul Klagenfurt, Carintia, Austria

Pelerinajul este o formă de procesiune religioasă care se prezintă sub forma unei deplasări a unui grup de credincioși pelerini, pe jos sau mai nou cu diferite mijloace de transport la un loc declarat sfânt. Acesta poate să fie o biserică, templu, moschee, munte, fântână, izvor, peșteră etc. Pelerinajul se practică în toate religiile din lume, unele drumuri și locuri de pelerinaj devenind renumite. Astfel pentru creștini sunt: Ierusalim, Roma, Santiago de Compostela (cu Drumul lui Iacob), Lourdes. Țelul pelerinilor evangheliști luterani fiind Loccum- Volkenroda, iar pentru lumea musulmană Mekka.

Pelerinajul în România[modificare | modificare sursă]

În România, pelerinajul se desfășoară în fiecare an în luna octombrie la Iași la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva[1]. Acesta este cel mai mare loc de pelerinaj din România și unul dintre cele mai importante din această parte a Europei[1]. Un alt moment de pelerinaj este ziua de 15 august, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului[1]. În Maramureș, sărbătoarea religioasă este numită popular „Sfânta Mărie Mare”[1]. Un important pelerinaj se desfășoară, zilnic, la Mănăstirea Prislop, din județul Hunedoara, la mormântul părintelui Arsenie Boca.

De Rusaliile romano-catolice, în fiecare an se organizează un mare pelerinaj la sanctuarul de la Șumuleu Ciuc.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Românii au pornit în pelerinaj, 15 August 2008, evz.ro, accesat la 10 iunie 2011