Sari la conținut

Comuna Prunișor, Mehedinți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prunișor
—  comună  —
Primăria comunei Prunișor
Primăria comunei Prunișor
Map
Prunișor (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°36′03″N 22°54′06″E ({{PAGENAME}}) / 44.600703°N 22.901757°E44.600703; 22.901757
Țară România
Județ din România Județul Mehedinți
SIRUTA113233
ReședințăPrunișor
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Prunișor[*]​Loredana-Georgiana Vîlcu[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total122,93 km²
Populație (2021)
 - Total2.129 locuitori
 - Densitate16,5 loc./km²
Cod poștal227390
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Prunișor este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Arvătești, Balota, Bâltanele, Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunișor (reședința) și Zegaia.[2]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află a 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița. De asemenea, localitatea dispune de o stație feroviară în satul Prunișor și două halte de c.f. (Gârnița și Igiroasa).

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Prunișor

     Români (90%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (9,91%)




Componența confesională a comunei Prunișor

     Ortodocși (89,76%)

     Alte religii (0,09%)

     Necunoscută (10,15%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Prunișor se ridică la 2.129 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.029 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90%), iar pentru 9,91% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,76%), iar pentru 10,15% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Ocolul de Jos a județului Mehedinți, fiind formată din satul omonim și din mahalalele Gârnița și Ploștina, având 672 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 46 de elevi.[6] Pe teritoriul comunei, la acea vreme, în aceiași plasă erau constituite mai multe comune: Degerați, Gutu, Fântâna Domnească, Igiroasa, Lumnic și Zegaia. Comuna Degerați era formată din satul omonim și din cătunele Albina și Linia Boerească, având 470 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 30 de elevi,[7] comuna Gutu era formată din satele Gârnița, Gutu, Ghelmegioaia și Porcești având 840 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă frecventată de 30 de elevi,[8] comuna Fântâna Domnească era formată din satele Dragotești, Fântana Domnească și Mijarca, având 1300 de locuitori. În comună funcționau trei biserici,[9] comuna Igiroasa era formată din satele Arvătești, Băltanele și Igiroasa, cu 1216 de locuitori. În comună funcționau două biserici,[10] comuna Lumnic era formată din satele Lumnicul de Jos și Lumnicul de Sus, având 500 de locuitori, funcționând aici doar o biserică,[11] iar comuna Zegaia era formată din satele Bădițești, Ciolani și Zegaia, cu 1870 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală;[12]

La începutul secolului al XX-lea, teritoriul comunei este remodelat. Astfel, comuna Prunișor este menționată doar cu satul omonim, aceasta pierzându-și statutul de reședință de plasă, aparținând plășii Ocolul a aceluiași județ și având 687 de locuitori.[13] Comuna Degerați a fost desființată și inclusă în comuna Lumnic, care avea 1324 de locuitori, în cele trei sate ale sale,[14] comunele Fântâna Domnească și Igiroasa aveau 1411,[15] respectiv 1060 (comuna Igiroasa având în plus și cătunul Fața-Cremenea),[16] iar comuna Gutu (denumită acum, Ghelmegioaia) avea 1140 de locuitori, în aceleași sate;[17]

În 1931, după reforma comunelor rurale și urbane, situația arată astfel: comuna Prunișor (cu satul omonim),[18] comuna Ghelmegioaia (cu cele patru sate ale sale),[19] comuna Lumnic primește denumirea de Degerați (după noua reședință), având aceleași trei sate, comuna Fântâna Domnească își păstrează structura,[20] comuna Zegaia avea trei sate: Bădițești-Ciolani (rezultat prin contopirea satelor omonime și care ulterior se vor despărți din nou), Marmanu și Zegaia,[21] iar comuna Igiroasa mai avea două sate: Arvătești și Igiroasa.[22]

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Turnu Severin din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. Între timp, comuna Zegaia a fost desființată și împărțită între comuna Prunișor și Husnicioara, iar satele Lumnicu de Jos și Lumnicu de Sus formează singurul sat Lumnic. În 1964, satul și comuna Degerați primesc denumirea de Cervenița, iar satul Porcești din comuna Ghelmegioaia capătă denumirea de Prunaru.[23] În 1968, comunele au revenit la județul Mehedinți, reînființat, comunele Cervenița, Igiroasa, Fântâna Domnească și Ghelmegioaia fiind desființate și incluse în comuna Prunișor, care a primit de atunci structura sa din prezent;[24][25]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn „Sf. Calinic” din Fântâna Domnească, monument istoric de interes local din comuna Prunișor

În comuna Prunișor se găsește Biserica „Sf. Nicolae” care se află în centrul satului Arvătești și care figurează din 1895, Biserica „Sfinții 40 de Mucenici” – în centrul satului Dragotești și care figurează din 1868, Biserica de lemn „Sf. Calinic” care se află la intrarea în satul Fântâna Domnească și care figurează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În același sat se găsește și casa de lemn a lui Grosu Aurelian (1920).

Biserica „Sfinții Apostoli” din Gutu, monument istoric de interes local din comuna Prunișor

Și în satul Gutu se găsește un monument istoric de interes local. Vorbim despre Biserica „Sfinții Apostoli” care se găsește la intrarea în sat (1863), iar în satul principal – Prunișor, găsim Biserica „Sfântul Nicolae”, aflat în centrul satului. Acesta datează din 1842-1889.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Prunișor, monument istoric de interes local din comuna Prunișor

Toate acestea sunt clasificate ca monumente istorice de interes local și sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Prunișor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Loredana-Georgiana Vîlcu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[26]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal3       
Alianța pentru Unirea Românilor1       

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Prunișori, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 361.
  7. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Degerați, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 94.
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Gutul, com. rur. și sate” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 676, 677.
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Fîntîna-Domnească, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 371.
  10. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Igiroasa, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 40.
  11. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Lumnicul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 194.
  12. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Zegaia, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 788, 799.
  13. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Prunișoru”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 471.
  14. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Lumnic”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 466.
  15. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Fântâna Domnească”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 462.
  16. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Stoișești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 465.
  17. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Ghelmegioaia”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 463.
  18. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 250. .
  19. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 247. .
  20. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 216. .
  21. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 253. .
  22. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 248. .
  23. ↑ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  24. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  25. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  26. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia comunei Prunișor, Marilena Croitoru, Editura Ecko Print, Prunișor, 2008
  • Monografia geografică a comunei Prunișor, Leontina Popescu, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2005

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Prunișor, Mehedinți
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Prunișor,_Mehedinți&oldid=17770231