Comuna Tâmna, Mehedinți
Tâmna | |
— comună — | |
Biserica „Sfântul Nicolae” | |
Tâmna (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°35′06″N 23°01′17″E / 44.585088°N 23.021425°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Mehedinți |
SIRUTA | 113732 |
Reședință | Tâmna |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Tâmna[*] | Dumitru Iliuță Șerban[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 92,05 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.881 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 227470 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Tâmna este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Adunații Teiului, Boceni, Colareț, Cremenea, Fața Cremenii, Izvorălu, Manu, Pavăț, Plopi, Tâmna (reședința) și Valea Ursului.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tâmna se ridică la 2.881 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.260 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,29%), cu o minoritate de romi (7,78%), iar pentru 15,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,46%), cu o minoritate de baptiști (1,91%), iar pentru 16% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Tâmna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru Iliuță Șerban[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||
Partidul PRO România | 2 | ||||||
Partidul Verde | 1 |
Educație
[modificare | modificare sursă]Comuna are patru școli elementare locate la Izvorălu (I-VIII), Pavăț (I-IV), Plopi (I-IV) și Valea Ursului (I-VIII). După completarea ciclului gimnazial, elevii locali continua studiile la licee din Severin, Strehaia sau Craiova.
Puncte de interes
[modificare | modificare sursă]Biserica, monument istoric, cu hramul „Sfântul Nicolae”, din centrul de comună; construită între anii 1801-1808 de boierul Gheorghe Isvoranul și soția sa Bălașa[6], pe o movilă ovală, pe locul unei biserici vechi din lemn. Cealaltă biserică monument istoric se află în satul Valea Ursului, datează din secolul XVIII, are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și nu mai este folosită pentru serviciul liturgic[7]. Înconjurată de pădurea Foaienfirului, frumusețea locului este îmbogățită de târgul comunal care are loc în fiecare vineri între orele 8 și 11. În ultima săptămâna din luna octombrie are loc bâlciul anual al comunei, în care localnicii se pot bucura de dansuri și muzică, jocuri și produse alimentare specifice.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]Biserica din lemn din satul Valea Ursului | Râul Hușnița | Primăria | Școala Valea Ursului | Ferma Șerban |
Târgul
|
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ transcriere pisanie
- ^ Locuri de legenda si credinta, GAZETA de SUD, 0001-11-30 Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor)
|