Societatea de Cultură Macedo-Română
| Societatea de Cultură Macedo-Română | |
 | |
 | |
| Abreviere | SCMR |
|---|---|
| Înființare | septembrie 23, 1879 |
| Sediu | București |
| Locație |  România |
| Site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Societatea de Cultură Macedo-Română (acronim SCMR) este o organizație culturală din România, fondată la 23 septembrie 1879, fiind succesoare a Comitetului Macedo-Român înființat în 1860. Societatea de Cultură Macedo-Română a ajutat,de-a lungul timpului, desfășurarea învățământului românesc la macedo-românii din Imperiul otoman și din statele balcanice, în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea.
Societatea de Cultură Macedo-Română a funcționat până în anul 1951, reluându-și activitatea după căderea regimului comunist, în anul 1990.
Istoric și activități
[modificare | modificare sursă]Societatea Culturală Macedo-Română a fost înființată la 23 septembrie 1879, la București. Ea a fost recunoscută ca persoană juridică prin Decretul domnesc nr. 1289 emis la 15 aprilie 1880 de domnitorul României Carol I.[1] SCMR a succedat Comitetului Macedo-Român, care fusese înființat în 1860 la București în Principatele Unite la inițiativa istoricului aromân imigrant Dimitrie Cozacovici, Costache și Iordache Goga, Zissu Sideri, Mihai Niculescu, Toma Tricopol, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, C.A Rosetti ș.a.
Principalul obiectiv al SCMR este păstrarea și cultivarea dialectului, culturii, tradițiilor și identității aromâne, inclusiv în rândul tinerei generații. Ea promovează contactele și legăturile culturale cu comunitățile aromâne de pretutindeni și cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc aromâni.[2] Constituită ca o organizație non-profit, Societatea a fost recunoscută ca asociație de utilitate publică(d) la 7 mai 2008 (prin HG nr. 473). SCMR susține adevărul științific istoric și lingvistic conform căreia aromânii sunt români care au anumite particularități culturale și lingvistice distincte, formate istoric în arealul balcanic, care ar trebui promovate în spiritul diversității culturale.
SCMR a avut autoritatea de a emite documente care atestau starea civilă, inclusiv certificate de naționalitate, pentru a-i ajuta pe aromâni și meglenoromâni să obțină cetățenia română.
SCMR, alături de statul român, a finanțat și susținut moral școlile și publicațiile pentru aromâni din care au provenit mulți scriitori renumiți, ce au devenit creatori ai literaturii aromâne(d).[3] Ea a sprijinit, de asemenea, bisericile pentru aromâni și a tipărit și distribuit în mod gratuit manuale și cărți de cult scrise atât în dialectul aromân, cât și în limba română literară. Societatea a publicat Albumul macedo-român, în anul 1880, ediția fiind îngrijită de istoricul, academicianul și omul politic român V.A. Urechia.
Societatea a avut o contribuție esențială la emiterea de către sultanul otoman Abdul Hamid al II-lea a iradelei (irâde-i seniyye, în traducere „voința rostită”) din 9/22 mai 1905, prin care a recunoscut naționalitatea română în Imperiul otoman, cu drepturi civile, administrative, școlare și bisericești specifice.[2] A ajutat, de asemenea, Societatea de cultură Meglenia pentru meglenoromâni, care avea obiective similare cu SCMR. Ca urmare a instaurării în România a unui regim comunist, SCMR și-a încetat activitatea în anul 1951, fără a fi desființată oficial. Ea a fost reactivată după Revoluția Române din decembrie 1989, în luna februarie 1990. În anul 2019, Banca Națională a României a emis o monedă jubiliară(d) cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înființarea SCMR.[2]
Comitetul de conducere al SCMR a fost alcătuit din personalități prestigioase ca Vasile Alecsandri, Dimitrie Brătianu, Ioan D. Caragiani, Ion I. Câmpineanu, Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, C.A. Rosetti, Christian Tell și V.A. Urechia.[3] Un rol important în înființarea societății l-au avut, de asemenea, Mihail Kogălniceanu și mitropolitul primat Calinic Miclescu.[2]
După reactivarea din anul 1990 SCMR a fost condus de Atanasie Nasta, ing. Mihai Bileca și scriitorul Hristu Cândroveanu, iar din anul 2008 președintele societății a fost actorul, regizorul și politicianul român de origine aromână Ion Caramitru.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Băiaș, Ionuț (). „Moment aniversar de referință: Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare. S-bâneadzâ Armânamea!”. HotNews.
- ^ a b c d Băiaș, Ionuț (). „Moment aniversar de referință: Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare. S-bâneadzâ Armânamea!”. HotNews.
- ^ a b Cândroveanu 1985, p. 12.
- ^ Tircomnicu, Emil (). „140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo-Română”. Academica, nr. 6-7. Mai multe valori specificate pentru
|newspaper=și|journal=(ajutor)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]|last1= în Authors list (ajutor); Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)Citare goală (ajutor)Citare goală (ajutor)