Henrik Ibsen
| Henrik Ibsen | |
 Henrik Ibsen |
|
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Skien, Suedia-Norvegia[*][3] |
| Decedat | (78 de ani)[1][2] Oslo, Norvegia |
| Înmormântat | Vår Frelsers gravlund[*][4] |
| Părinți | Knud Ibsen[*] Marichen Altenburg[*] |
| Frați și surori | Hedvig Ibsen[*] Ole Paus Ibsen[*] |
| Căsătorit cu | Suzannah Ibsen[*] |
| Copii | Sigurd Ibsen[*] Hans Jacob Henriksen[*] |
| Cetățenie |  Norvegia |
| Etnie | Norvegieni |
| Ocupație | dramaturg poet |
| Pseudonim | Brynjolf Bjarme |
| Limbi | limba norvegiană[5] |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | Realism literar |
| Opere semnificative | Peer Gynt[*] O casă de păpuși Strigoii[*] Un dușman al poporului[*] Rața sălbatică[*] Hedda Gabler[*] Rosmersholm[*] |
|
Influențe
|
|
| Note | |
| Premii | Knight Grand Cross of the Order of St. Olav[*] Grand Cross of Dannebrog[*] Order of the Polar Star - Commander's Grand Cross[*] |
| Semnătură | |
 |
|
| Prezență online | |
Modifică date / text  |
|
Henrik Ibsen (n. 20 martie 1828 - d. 23 mai 1906) este un dramaturg norvegian, considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială.
Date biografice[modificare | modificare sursă]
După o adolescență marcată de destrămarea familiei, a lucrat ca regizor la teatrul din Bergan. Obținând o bursă de studii în Germania, a fost influențat de Søren Kierkegaard.
Respins și neînțeles în propria țară, Ibsen a trăit timp de 27 de ani în străinatate, în Italia și Germania , în principal la Roma, revenind la Oslo în anii 1890. Paradoxal, după o viață petrecută în exil, a primit funeralii de stat.
Faima sa este aceea a unui realist care a înlocuit restricțiile piesele "bine-făcute" ale epocii sale cu drame "naturaliste" scrise în limbajul cotidian, cum ar fi "O casă de păpuși" (1879).
A inaugurat în literatura universală teatrul de idei. Creația lui Ibsen se impune prin adâncimea viziunii, simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea conflictului, vigoarea dialogului , pasiunile personajelor si multe altele.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Catilina (1850)
- Kjæmpehøjen (Tumulul) (1850)
- Sancthansnatten (Noaptea solstițiului de vară)(1852)
- Fru Inger til Østeraad (Doamna înger din Ustraat) (1854)
- Gildet paa Solhoug (Banchetul la Solhoug) (1855)
- Olaf Liljekrans (1856)
- Hærmændene paa Helgeland (Războinicii din Helgeland) (1857)
- Kjærlighedens Komedie (Comedia iubirii) (1862)
- Kongs-Emnerne (Pretedenții la tron)(1863)
- Brand (1865)
- Peer Gynt (1867)
- De unges Forbund (Asociația tineretului) (1869)
- Kejser og Galilæer (Împărat și galileeni)(1873)
- Samfundets støtter (Stâlpii societății) (1877)
- Et dukkehjem (Nora, O casă de păpuși) (1879)
- Gengangere (Strigoii) (1881)
- En Folkefiende (Un dușman al poporului) (1882)
- Vildanden (Rața sălbatică) (1884)
- Rosmersholm (1886)
- Fruen fra havet (Femeia mării) (1888)
- Hedda Gabler (1890)
- Bygmester Solness (Constructorul Solness) (1892)
- Lille Eyolf (1894)
- John Gabriel Borkman (1896)
- Når vi døde vågner (Când noi, morții, vom învia) (1899)
- Ion Vartic - Profesor de literatură comparată la Facultatea de litere a Universității Clujene, a scris lucrarea „Ibsen și teatrul modern” (teză de doctorat, 1988). Lucrarea are un rezumat în limba engleză. Volumul a apărut la Editura Didactică și Pedagogică București, 1995.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b "Henrik Ibsen", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014
- ^ a b "Henrik Ibsen", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015
- ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ http://www.disnorge.no/gravminner/korrigering.php?id=441558 Missing or empty
|title=(ajutor) - ^ "Henrik Ibsen", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb119081540, accesat la 10 octombrie 2015 Missing or empty
|title=(ajutor)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Henrik Ibsen (1828-1906)
- en Henrik Ibsen
- ro Dramaturgie (Norvegia)
- ro Ibsen în Romănia (Norvegia)
|
||||||||||||||
|
