Siegfried Lenz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Siegfried Lenz
Bundesarchiv B 145 Bild-F030757-0015, Siegfried Lenz.jpg
Siegfried Lenz
Date personale
Născut17 martie 1926(1926-03-17)
Ełk, Prusia Răsăriteană
Decedat (88 de ani)
Hamburg, Germania
ÎnmormântatQ26821519[*] Modificați la Wikidata
Naționalitategermană Germania
CetățenieFlag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Partid politicPartidul Nazist  Modificați la Wikidata
Limbilimba germană[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăroman, nuvelă, teatru, povestire umoristică
Note
PremiiGolden Feather[*]
Premiul Goethe[*]
Premiul pentru Pace al Librăriilor Germane[*]
Samuel-Bogumil-Linde prize[*]
Gerhart Hauptmann prize[*]
Georg Mackensen Literary Prize[*]
Andreas Gryphius Prize[*]
Jean-Paul-Preis[*]
Weilheim Literature Prize[*]
Manès-Sperber-Preis[*]
International Nonino Prize[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Siegfried Lenz (n. 17 martie 1926 – d. 7 octombrie 2014) a fost un scriitor german.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Siegfried Lenz s-a născut la data de 17 martie în anul 1926 în Lyck. A început să studieze literatura și filosofia după războiul din Hamburg, devenind mai apoi redactor. O dată cu publicarea primului său roman intitulat Au fost șoimi în aer în anul 1951, Siegfried Lenz devine cel mai prolific și renumit autor. Astăzi, Lenz trăiește ca autor independent în Hamburg. [2] În 1999, la a 250-a aniversare a nașterii lui Goethe, i s-a decernat Premiul Goethe. Problematica operei sale o constituie vina și responsabilitatea societății și a individului, acceptarea datoriei ca noțiune concretă, implicând examenul conștiinței și opțiunea în serviciul adevărului și umanității. Autorul a făcut apel la tehnica de redare de tip cinematografic de o remarcabilă plasticitate, desfășurată adesea contrapunctic. De asemenea, este remarcabilă adecvarea stilistică la meandrele narațiunii.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1951: „Erau ulii în văzduh” (Es waren Habichte in der Luft)
  • 1953: „Duel cu umbra” (Duell mit dem Schatten)
  • 1955: „Atât de gingaș era satul Suleyken” (So zärtlich war Suleyken)
  • 1957: „Omul în fluviu” (Der Mann im Strom)
  • 1959: „Vânătorul de zeflemele” (Jäger des Spotts)
  • 1960: „Vasul-far” (Das Feuerschiff)
  • 1961: „Vremea celor fără vină” (Zeit der Schuldlosen)
  • 1963: „Se vorbește în oraș” (Stadtgespräch)
  • 1968: „Ora de germană” (Deutschstunde)
  • 1973: „Modelul” (Das Vorbild).


  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Siegfried Lenz, Einstein überquert die Elbe bei Hamburg, München, Ed. Deutscher Taschenbuch Verlag, 1996