Serie omoloagă
În chimia organică, se numește serie omoloagă o serie de compuși care conțin aceeași grupă funcțională și proprietăți chimice similare, în care fiecare membru succesiv diferă printr-o grupă metilenică, -CH2-.[1] De exemplu, în cazul alcanilor diferența este dată de lungimea catenei[1] dar se poate considera și numărul de monomeri dintr-un homopolimer, precum amiloza.[2]
Exemple
[modificare | modificare sursă]Câteva clase importante de molecule organice derivate de la alcani, precum alcoolii primari, aldehidele și acizii monocarboxilici, formează serii omoloage, analog alcanilor. De exemplu, în cazul alcoolilor primari există seria: metanol (CH4O), etanol (C2H6O), 1-propanol (C3H8O), 1-butanol și așa mai departe. Se poate aplica același tipar și la cicloalcani, unde seria ar fi: ciclopropan, ciclobutan, ciclopentan, ciclohexan, cicloheptan, etc.
| Seria omoloagă | Formulă generală | Unitatea repetitivă | Grupa funcțională |
|---|---|---|---|
| Alcani liniari | CnH2n + 2 (n ≥ 1) | −CH2− | H3C− ... −CH3 |
| Perfluoralcani liniari | CnF2n + 2 (n ≥ 1) | −CF2− | F3C− ... −CF3 |
| Rest alchil liniar | CnH2n + 1 (n ≥ 1) | −CH2− | H3C− ... −CH2− |
| 1-alchene liniare | CnH2n (n ≥ 2) | −CH2− | H2C=C− ... −CH3 |
| Cicloalcani | CnH2n (n ≥ 2) | −CH2− | ciclu |
| 1-alchine liniare | CnH2n − 2 (n ≥ 2) | −CH2− | HC≡C− ... −CH3 |
| Poliacetilene | C2nH2n + 2 (n ≥ 2) | −CH=CH− | H3C− ... −CH3 |
| Alcooli primari liniari | CnH2n + 1OH (n ≥ 1) | −CH2− | H3C− ... −OH |
| Acizi monocarboxilici liniari | CnH2n + 1COOH (n ≥ 0) | −CH2− | H3C− ... −COOH |
| Azani liniari | NnHn + 2 (n ≥ 1) | −NH− | H2N− ... −NH2 |
Serii omoloage anorganice
[modificare | modificare sursă]
Seriile omoloage pot apărea, mult mai rar, și în cazul compușilor anorganici. De exemplu, oxizii de titan, vanadiu și molibden formează serii omoloage (VnO2n − 1 pentru 2 < n < 10), la fel și silanii, SinH2n + 2 (cu n până la 8), care sunt compușii analogi cu siliciu ai alcanilor, CnH2n + 2.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b 1928-, Brown, Theodore L. (Theodore Lawrence), (). Chemistry : the central science. LeMay, H. Eugene (Harold Eugene), 1940-, Bursten, Bruce Edward. (ed. 5th). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. p. 940. ISBN 0131262025. OCLC 21973767.
- ^ Saarela, K. (). Macromolecular Chemistry—8: Plenary and Main Lectures Presented at the International Symposium on Macromolecules Held in Helsinki, Finland, 2—7 July 1972 (în engleză). Elsevier. p. 88. ISBN 9781483280257.
