Serie omoloagă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

În chimia organică, se numește serie omoloagă o serie de compuși care conțin aceeași grupă funcțională și proprietăți chimice similare, în care fiecare membru succesiv diferă printr-o grupă metilenică, -CH2-.[1] De exemplu, avem cazul alcanilor, la care diferența este dată de lungimea catenei[1] dar putem avea și numărul de monomeri dintr-un homopolimer, precum amiloza.[2]

Exemple[modificare | modificare sursă]

Câteva clase importante de molecule organice derivate de la alcani, precum alcoolii primari, aldehidele și acizii monocarboxilici, formează serii omoloage, analog alcanilor. De exemplu, în cazul alcoolilor primari avem seria: metanol (CH4O), etanol (C2H6O), 1-propanol (C3H8O), 1-butanol și așa mai departe. Se poate aplica aceeași gândire și la cicloalcani, unde seria ar fi: ciclopropan, ciclobutan, ciclopentan, ciclohexan, cicloheptan, etc.

Seria omoloagă Formulă generală Unitatea repetitivă Grupa funcțională
Alcani liniari CnH2n + 2 (n ≥ 1) −CH2 H3C− ... −CH3
Perfluoralcani liniari CnF2n + 2 (n ≥ 1) −CF2 F3C− ... −CF3
Rest alchil liniar CnH2n + 1 (n ≥ 1) −CH2 H3C− ... −CH2
1-alchene liniare CnH2n (n ≥ 2) −CH2 H2C=C− ... −CH3
Cicloalcani CnH2n (n ≥ 2) −CH2 ciclu
1-alchine liniare CnH2n − 2 (n ≥ 2) −CH2 HC≡C− ... −CH3
Poliacetilene C2nH2n + 2 (n ≥ 2) −CH=CH− H3C− ... −CH3
Alcooli primari liniari CnH2n + 1OH (n ≥ 1) −CH2 H3C− ... −OH
Acizi monocarboxilici liniari CnH2n + 1COOH (n ≥ 0) −CH2 H3C− ... −COOH
Azani liniari NnHn + 2 (n ≥ 1) −NH− H2N− ... −NH2

Serii omoloage anorganice[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Serie omoloagă

Seriile omoloage pot apărea, mult mai rar, și în cazul compușilor anorganici. De exemplu, oxizii de titan, vanadiu și molibden formează serii omoloage (VnO2n − 1 pentru 2 < n < 10), la fel și silanii, SinH2n + 2 (cu n până la 8), care sunt compușii analogi cu siliciu ai alcanilor, CnH2n + 2.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b 1928-, Brown, Theodore L. (Theodore Lawrence), (). Chemistry : the central science. LeMay, H. Eugene (Harold Eugene), 1940-, Bursten, Bruce Edward. (ed. 5th). Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. p. 940. ISBN 0131262025. OCLC 21973767. 
  2. ^ Saarela, K. (). Macromolecular Chemistry—8: Plenary and Main Lectures Presented at the International Symposium on Macromolecules Held in Helsinki, Finland, 2—7 July 1972 (în engleză). Elsevier. p. 88. ISBN 9781483280257.