Se rezolvă... amigo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Se rezolvă... amigo
Si può fare... amigo
Si può fare... amigo.jpg
Afișul filmului
Titlu originarSi può fare... amigo
Genwestern spaghetti
RegizorMaurizio Lucidi
AutorRafael Azcona[*]  Modificați la Wikidata
ScenaristRafael Azcona (scenariu)
Ernesto Gastaldi (idee)
Albert Kantoff (dialoguri)
ProducătorEnrico Chroscicki (producător executiv)
Jacques Roitfeld (producător)
Alfonso Sansone (producător executiv)
Operator(i)Aldo Tonti
MontajRenzo Lucidi
MuzicaSergio Bardotti
Luis Enríquez Bacalov
ScenografieEduardo Torre de la Fuente
CostumeMario Giorsi
DistribuțieBud Spencer
Jack Palance
Francisco Rabal
Premiera1972
Durata85 min. (RFG)
100 min. (Spania)
109 min. (Italia)
ȚaraItalia Italia
Spania Spania
Franţa Franța
Limba originalăitaliană
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Se rezolvă... amigo (în italiană Si può fare... amigo, în engleză It Can Be Done Amigo) este un film western spaghetti italo-hispano-francez din anul 1972, regizat de Maurizio Lucidi și în care rolurile principale sunt interpretate de Bud Spencer, Jack Palance și Francisco Rabal.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Hiram Coburn (Bud Spencer) este un vagabond care fuge de Sonny Bronston (Jack Palance) care încerca să-l prindă pentru a-l însura cu forța cu sora lui, Mary (Dany Saval). Sonny îl acuză pe Hiram că a dezonorat-o pe Mary. El are un grup de dansatoare de salon care dau reprezentații în fiecare oraș traversat. Pe drum, Coburn se întâlnește cu un bătrân pe nume Anderson care moare. În pragul morții, acesta îl roagă să-l ducă pe nepotul său orfan Chip Anderson (Renato Cestiè) cu căruța într-un oraș unde avea o bucată de pământ. Hiram promite să aibă grijă de băiat.

Ajunși în oraș, Hiram găsește terenul moștenit de Chip. El primește un număr mare de oferte de a vinde coliba și terenul, dar Chip le respinge pe toate. Hiram trebuie să apere terenul lui Chip de o bandă de criminali condusă de James (Luciano Catenacci) și de preotul-șerif Franciscus (Francisco Rabal), care vrea să pună mâna cu forța pe acel teren bogat în petrol. După ce Coburn va fi obligat să se însoare cu Mary, el va fi ajutat de Sonny. Hiram poate trece prin toate necazurile și descoperă sursa de petrol de pe proprietate. Chip devine bogat, iar Hiram își are asigurat viitorul ca tatăl său vitreg.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Dubluri în limba italiană[modificare | modificare sursă]

Despre film[modificare | modificare sursă]

Acesta a fost al patrulea western regizat de Maurizio Lucidi. În ciuda participării excelente a unei echipe spaniole (scenariul lui Rafael Azcona, imaginea lui Aldo Tonti, muzica lui Luis Enriquez Bacalov), filmul este un western parodic care nu a avut prea mare succes. El a fost realizat după o serie de filme western cu Bud Spencer și Terence Hill care au avut încasări foarte mari. [1]

Bud Spencer interpretează un cowboy singuratic, morocănos numai în aparență, care călătorește cu calul său alb Ronfone și se bate numai după ce-și pune o pereche de ochelari de vedere (deoarece aceștia îl ajută să gândească mai bine). Jack Palance are un rol neobișnuit de ironic.

Recepție[modificare | modificare sursă]

Criticul Tudor Caranfil a dat acestui film trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: „Hoinărind prin Vestul sălbatic, masivul Couborn se pricopsește cu un copil lăsat moștenire de un avocat muribund căruia îi e îndatorat. Lucrurile se complică când Sonny, patronul unui bordel ambulant, vrea să spele onoarea surorii sale pe care veneticul a sedus-o și a abandonat-o. Bizarerii în Vestul sălbatic. Un excentric care cumpără, pe bani grei, găletușe cu pământ pe care le mestecă lacom, un reverend-șerif, o mireasă smerită care se transformă, imediat după ceremonia nupțială, într-o muiere strașnică sunt câteva dintre atracțiile acestui western suprarealist, primul în care Spencer e cap de afiș.”[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Keßler: Willkommen in der Hölle. 2002, p. 234
  2. ^ Tudor Caranfil - „Dicționar universal de filme” (Ed. Litera Internațional, București, 2008)

Legături externe[modificare | modificare sursă]