Santiago Ramón y Cajal
| Santiago Ramón y Cajal | |
 Santiago Ramón y Cajal |
|
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1 mai 1852[1] Petilla de Aragón[*], Spania[2] |
| Decedat | 17 octombrie 1934 (82 de ani) Madrid, Spania[3][4] |
| Locul înmormântării | Almudena Cemetery[*] |
| Cetățenie | Spania[5][6] |
| Ocupație | medic neuroscientist[*] om de știință profesor |
| Activitate | |
| Instituție | Universitatea Complutense din Madrid University of Barcelona[*] |
| Alma Mater | University of Zaragoza[*] |
| Societăți | Royal Society Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*] Academia Regală Suedeză de Științe Spanish Royal Academy of Sciences[*] Academia de Științe din Ungaria Q9067102[*] Royal Society of Sciences and Letters in Gothenburg[*] |
| Premii | Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină[*] Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] Pour le Mérite Medalia Helmholtz[*] (1904) |
| Semnătură |  |
Modifică date / text  |
|
Santiago Ramón y Cajal (n. 1 mai 1852 – d. 17 octombrie 1934) a fost un histologist și doctor spaniol, unul din cei doi spanioli laureați ai Premiului Nobel pentru medicină (1906). Ramón y Cajal este considerat a fi unul dintre fondatorii neuroștiinței moderne .
Biografie[modificare | modificare sursă]
Ramón y Cajal s-a născut ca fiu al lui Justo Ramón și Antonia Cajal în Petilla de Aragón, în enclava navarreză din Aragon, Spania. Având în timpul copilăriei un comportament problematic și total contrar ordinii și autorității, a fost transferat repetat între diferite școli. Se poate da, ca un exemplu extrem al precocității și rebeliunii sale, încarcerarea sa la vârsta de 11 ani pentru distrugerea porții orașului cu un tun de fabricație proprie. A fost un fervent pictor, artist grafic și gimnast. A lucrat pentru o vreme ca pantofar și frizer. A fost bine cunoscut pentru atitudinea sa combativă.
Ramón y Cajal a urmat școala medicală din Zaragoza, pe care a terminat-o în 1873. Scurt timp după primirea gradului său universitar a fost angajat ca ofițer-medic al armatei spaniole. Parte a obligațiilor sale de serviciu, a fost trimis în Cuba, unde s-a îmbolnăvit de malarie.
După întoarcerea în Spania s-a căsătorit cu Silveria Fañanás García în 1879, cu care a avut patru fiice și trei fii. A fost numit profesor universitar la Valencia în 1881. În 1883 a primit titlul de doctor de la universitatea din Madrid.
Ulterior a predat ca profesor universitar la Barcelona și Madrid, ținând ambele catedre. A fost directorul Muzeului din Zaragoza (1889), director al Institutului Național de Igienă (1899) și fondator al Laboratorio de Investigaciones Biológicas (1922), ulterior redenumit Institutul Cajal. A decedat în Madrid în 1934.
Lucrări și contribuții[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ "Santiago Ramón y Cajal", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015
- ^ (PDF) http://www.researchgate.net/publication/7441256_Opinion_the_origin_of_the_cancer_stem_cell_current_controversies_and_new_insights/file/50463517053e6da01e.pdf Missing or empty
|title=(ajutor) - ^ "Santiago Ramón y Cajal", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014
- ^ http://www.biography.com/people/santiago-ram%C3%B3n-y-cajal-39848 Missing or empty
|title=(ajutor) - ^ http://www.nytimes.com/2006/09/17/health/17lasker.html Missing or empty
|title=(ajutor) - ^ http://www.telegraph.co.uk/earth/main.jhtml?xml=/earth/2007/10/31/scibrain131.xml Missing or empty
|title=(ajutor)
|
||||||||
|
