Râpa din Purcari
| Râpa din Purcari | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
  | |
 | |
| Poziția |  Raionul Ștefan Vodă Moldova |
|---|---|
| Coordonate | 46°33′12″N 29°50′01″E / 46.553449°N 29.833545°E |
| Suprafață | 5 ha  |
Modifică date / text  | |
Râpa din Purcari este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Este amplasat pe versantul drept al Nistrului la 1,9 km de acesta,[1] la 1 km vest de satul Purcari (Ocolul Silvic Olănești, parcela 37E, 37N1).[2] Are o suprafață de 5 ha,[3] sau 5,51 ha conform unor aprecieri mai recente.[2] Obiectul este administrat de Primăria satului Purcari și Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”.[2]
Descriere
[modificare | modificare sursă]La baza aflorimentului geologic din râpa de la Purcari se află formațiuni chersoniene cu fragmente de cochilii de Mactra bulgarica și, mai rar, Unio. Formațiunile sunt acoperite de nisipuri meoțiene cu rămășițe de hiparion. Mai sus se află un strat de nisip galben, după care un strat de lut și calcar ponțian. La suprafață aflorează un strat de argile etuliene de culoare roșiatică, întâlnite rar pe teritoriul Republicii Moldova.[2]
Statut de protecție
[modificare | modificare sursă]Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, iar statutul de protecție a fost reconfirmat de Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.[2] Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din 1998, Primăria satului Purcari.[3] Între timp, co-proprietar a devenit Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”.[2]
Succesiunea stratigrafică a amplasamentului este de reper în studierea depozitelor Miocenului superior din Republica Moldova.[2]
Conform situației din anul 2016, nu este instalat niciun panou informativ în preajma râpei. Pentru a scoate în evidență valoarea geologică a râpei, a fost propusă redenumirea ariei protejate în „Amplasamentul geologic de la Purcari”.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Miron, Viorel (). Ștefan Vodă. Ghid turistic (PDF). Proiectul „Integrarea priorităților de conservare a biodiversității în politicile de planificare teritorială și practicile de utilizare a terenurilor din Moldova”. Chișinău. p. 17. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h Postolache et al. 2016, p. 90.
- ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Știința. p. 90. ISBN 978-9975-85-058-2.
.jpg)
