Romuli, Bistrița-Năsăud
| Romuli | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Vechea biserică greco-catolică | |
  Romuli Romuli (România) | |
 Romuli Romuli (Județul Bistrița-Năsăud) | |
| Coordonate: 47°32′46″N 24°26′13″E / 47.54611°N 24.43694°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bistrița-Năsăud |
| Comună | Romuli |
| SIRUTA | 34379 |
| Altitudine | 587 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.244 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 427250 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Romuli , Strâmba - denumirea veche, (în maghiară: Romoly) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Nume
[modificare | modificare sursă]"Cu ocaziunea uneia din călătoriile sale în Ardeal, împăratul Iosif al II-lea (1773, 1783 și 1786) încredințându-se că Românii sunt latini a exclamat: <<Salve parva nepos Romuli>> — adică <<mântuit să fii micule nepot a lui Romul>> exclamațiune pe care marele filoromân maiorul Cosimelli a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva; satul Vărarea: Nepos; satul Strâmba: Romuli; iar satul Salva, de lângă Năsăud, cu acest nume existând încă din vechime".[2]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Romuli se află situată la limita nordică a județului Bistrița Năsăud, graniță cu județul Maramureș, la o distanță de 15 km sud față de localitatea Săcel, Maramureș și 17 km nord față de satul Telciu, din județul Bistrița-Năsăud, între Munții Pietrosu, Rodnei și Munții Țibleș
Personalități
[modificare | modificare sursă]Antonio Cosimelli, născut la Roma, pe la 1762 era căpitan în Regimentul al II-lea român de graniță de la Năsăud. A rămas în amintirea grănicerilor ca un mare binefăcător al populației române din regiune. în1785 a ieșit la pensie cu grad de vicecolonel. A fost însărcinat cu cercetarea și delimitarea teritoriilor satelor grănicerești față de acelea care aparțineau autonomiei săsești de la Bistrița. A scris la 1768 "Poemation de secunda legione valachica", odă în limba latină în care printre altele face fine observații asupra temperamentului și obiceiurile românilor.[2]
Economie
[modificare | modificare sursă]Activitatea specifică zonei este exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor precum și comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Traseul turistic "Pietrosul Rodnei"
- Rezervație naturală "Zăvoaiele Borcutului"
- Parcul național Munții Rodnei
- Traseul turistic "Drumul Verde"
În zona localității Romuli calea ferată traversează mai multe viaducte oferind un peisaj pitoresc renumit printre pasionații de turism feroviar.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
trița-Năsăud]]