Negru Vodă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Radu Negru)
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Negru Vodă (dezambiguizare).
Pagina „Radu Negru” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Radu Negru (dezambiguizare).
Negru Vodă (Portret de Pierre Bellet)

Negru Vodă a fost, potrivit legendei, fondatorul și primul domn al Țării Românești. Existența lui reală este controversată, făcând subiectul mai multor cercetări mai mult sau mai puțin istorice.

Potrivit legendei, Negru Vodă apare ca un personaj care la 1290, se presupune că a trecut Carpații din Făgăraș și s-a stabilit la Curtea de Argeș sau Câmpulung, unde a întemeiat un voievodat.

Se crede că a îngăduit orășenilor sași să-și mențină pe comesul (liderul) lor, Laurențiu, care a decedat în 1300 și a fost înmormântat în Biserica Bărăția din Câmpulung. "Descălecatul" său ar fi pus bazele Țării Românești, a cărei independență avea să o statueze Basarab I, în anul 1330.

„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime noroade: rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.”
—Letopisețul Cantacuzinesc
„Când au fost cursul anilor de la Adam 6798, Radul Vodă Negrul, care avea scaunul său la Făgăraș de la moșii și strâmoșii rumânilor, carii venise de la Roma, în zilele lui Traian împăratul Romii s-au socotit ca să-și mute scaunul dencoace, peste plai.”
—Cronica Bălenilor

În diverse tradiții și legende, Negru Vodă se suprapune peste următorii voievozi.

Tradiția istorică privitoare la întemeierea Țării Românești[modificare | modificare sursă]

  • Prima încercare a voievodului Litovoi de a întemeia un stat independent (1277) a fost urmată de o alta pe care tradiția istorică, ajunsă până la noi prin opera cronicarilor (Ion Dobrescu ș.a.) din secolul al XVII-lea, o numește „descălecat”. Conform tradiției, Negru Vodă, un voievod român din Țara Făgărașului, a trecut Carpații întemeind un stat nou în regiunea Câmpulungului (1290). Ulterior, puterea voievodului s-a extins întâi către vest (zona Olteniei) și apoi către est. Capitala s-a stabilit la Curtea de Argeș. Tradiția istorică se baza pe mărturiile oamenilor în vârstă transmise pe cale orală și, probabil, pe documente scrise care nu au mai ajuns până la noi. Ea este confirmată de descoperirile arheologice. În acea vreme, atât Câmpulungul, cât și Curtea de Argeș erau așezări înfloritoare; aici s-au descoperit vestigiile unor curți domnești. Cercetarea ADN-ului corpului din mormântul lui Negru Vodă nu a dus la elemente care să îl lege în plan genetic cu cumanii[1]
„Acesta este Radul Negru Voevod, ce au fost întâi domnu Țării Românești”
—Cronica lui Ion Dobrescu (începutul secolului al XIX-lea)

Ca topic, numele lui Negru Vodă s-a păstrat în mai multe locuri, mai ales în Muscel: Cetatea lui Negru Vodă, citată la 1585 și 1595, precum și în scrierile lui Paul de Alep și ale stolnicului Constantin Cantacuzino, de asemenea și schitul lui Negru Vodă. În Făgăraș se cunoaște cetatea lui Negru Vodă de la Colțul Berzei, lângă Sâmbăta.

În sprijinul existenței unei legende a lui Negru Vodă este de semnalat descoperirea unei biserici rupestre în Valea Râului Doamnei, la circa 30 km nord-vest de Câmpulung, în proximitatea așa-zisei Cetăți a lui Negru Vodă de la Cetățeni-Stoienești, în localitatea Corbii-de-Piatră. Aceasta a fost cercetată de Carmen Laura Dumitrescu[2] Sunt de semnalat și articolele lui G. D. Florescu și Dan Pleșia: Negru Vodă, personaj istoric real[3] și Temeliile străvechi ale Țării Românești.[4] În articolul lor din Magazin istoric nr.8/1970, G. D. Florescu și Dan Pleșia[3] menționează hrisovul din 13 noiembrie 1618 dat bisericii domnești din Câmpulung „întemeiată și zidită de răposatul Negrul Radu Voievod” pentru satul Bădești din Muscel care fusese cotropit în domnia lui Alexandru Mircea (1568-1577) de marele stolnic Badea Boloșin. În hrisov se adeverește că satul era de drept al bisericii, căreia îi fusese dăruit de „răposatul Io Nicolae Alexandru Voievod, fiul bătrânului Basarab Voievod, nepotul lui Radu Voievod Negru care iaste pristăvit și îngropat trupul lui în această sfântă bisearică”. La judecată, biserica a înfățișat și cartea de danie a lui Nicolae Alexandru din anul 6800 (1351-1352).

Cartea județului [cârmuitor al unui oraș] Gherghina din Câmpulung (din mai 1656) arată că din porunca domnească a cercetat împreună cu pârgarii și bătrânii orașului plângerea Baraților și aceștia au adeverit că „această besearică care se cheamă Cloșter o au fost făcut doamna Marghita, doamna Negrului Vodă, că acea doamnă fost-au catolică care să chiamă papiște.” Pe temeiul acestei adeveriri, Constantin Vodă Șerban întărește bisericii Baraților locurile din Câmpulung ce le „avea besearica de milă de la răposata doamnă Marghita, care au fost catolică, a răposatului Negrului Voievod.”

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Neagu Djuvara: Thocomerius-Negru Vodă, un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești: cum a purces întemeierea primului stat medieval românesc dinainte de "descălecătoare" și până la așezarea Mitropoliei Ungrovlahiei la Argeș: noi interpretări, Editura Humanitas, București, 2007, ISBN 978-973-50-1787-3

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Florina Pop (), „„Prințul Negru al Țării Românești". Cercetătorii din Cluj, Iași și București dezleagă misterul unui voievod îngropat la Curtea de Argeș”, Adevărul, accesat în  
  2. ^ Carmen Laura Dumitrescu, Chronique et monument témoin. Une hypothèse à propos d'une église rupestre à deux absides. În: Buletinul Bibliotecii Române, vol. XI (XV), serie nouă, Freiburg im Breisgau, 1984, pp. 15-54.
  3. ^ a b G.D.Florescu, Dan Pleșia, Negru Vodă, personaj istoric real. În : Magazin istoric nr. 8 (40), august, 1970
  4. ^ G. D. Florescu, Dan Pleșia, Temeliile străvechi ale Țării Românești. În: Magazin istoric, nr. 11, 1971

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Negru Vodă.


Predecesor:
...
Domnitor al Țării Românești (nesigur)
cca. 1290 - 1300

Succesor:
Basarab I