Rachetă balistică intercontinentală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Racheta balistică intercontinentală (en. Intercontinental ballistic missile, prescurtat ICBM) este o rachetă sol-sol balistică cu rază lungă de acțiune (peste 5,500 de km). După faza de ascensiune, în care este folosit motorul pentru propulsie, racheta iese din atmosferă și folosește energia acumulată în timpul ascensiunii pentru a coborî spre țintă, deplasându-se pe o traiectorie balistică.

Transportă în mod exclusiv focoase termonucleare.

Sistemul de navigație este de obicei de tip de inerțial cu giroscop, folosind date geodezice culese de sateliți. Uneori este folosit un sistem combinat astro-inerțial, care conține și sisteme de navigație astrală, cu corecție stelară.

La tipurile actuale, combustibilul este solid.

Poate transporta mai multe vehicule de reintrare independente (MIRV) (3-10), fiecare țintit independent .

Aceste rachete au preluat cea mai mare parte a funcțiilor de descurajare nucleară de la bombardierele strategice.

Rachete balistice ale SUA (actuale și foste)[modificare | modificare sursă]

Sovietice/Rusești[modificare | modificare sursă]

republica Populară Chineză[modificare | modificare sursă]

Dong Feng

  • DF-3
  • DF-5 CSS-4 — serviciu activ, lansare din siloz terestru , 12,000km rază de acțiune(DF-5A 13,000km)
  • DF-6
  • DF-22 — .
  • DF-31 CSS-9 — siloz terestru și mobil, 8,000km rază de acțiune (DF-31A 10,000km)
  • DF-41 CSS-X-10

Israel[modificare | modificare sursă]

Jericho III — Rază 6,000 km

India[modificare | modificare sursă]

Pakistan[modificare | modificare sursă]

Iran[modificare | modificare sursă]

Submarine cu rachete balistice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]