Qin Shihung-di

Qin Shi Huangdi
Date personale
Născut	259 î.Hr. Handan⁠(d), Zhao⁠(d)
Decedat	210 î.Hr. (49 de ani) Guangzong County⁠(d), Zhili⁠(d), Dinastia Qing
Înmormântat	Mausoleul Qin Shihuangdis
Cauza decesului	cauze naturale (Intoxicație cu elixir alchimic chinezesc[*]​)
Părinți	King Zhuangxiang of Qin[*][[King Zhuangxiang of Qin (king of the Qin)|​]] Queen Dowager Zhao[*][[Queen Dowager Zhao (concubine; mother of Qin Shi Huang)|​]]
Frați și surori	Ziying[*][[Ziying (third and last ruler of the Qin dynasty during 207 BC)|​]] Chengjiao[*][[Chengjiao (son of King Zhuangxiang of Qin)|​]]
Copii	Prince Jianglü[*][[Prince Jianglü |​]] Prince Gao[*][[Prince Gao |​]] Ziying[*][[Ziying (third and last ruler of the Qin dynasty during 207 BC)|​]] Qin Er Shi[*][[Qin Er Shi (emperor of the Qin Dynasty)|​]] Fusu[*][[Fusu (Qin dynasty prince)|​]] Q64015590[*]​
Ocupație	politician împărat conducător[*]​ monarh
Limbi vorbite	limba chineză veche[*]​
Apartenență nobiliară
Titluri	împărat
Familie nobiliară	dinastia Qin
Dinastiile Chinei[*]​
Domnie	221 î.Hr. – 10 septembrie 210 î.Hr.
Predecesor	nimeni
Succesor	Qin Er Shi[*][[Qin Er Shi (emperor of the Qin Dynasty)|​]]
Chinese king[*][[Chinese king (position)|​]]
Domnie	7 mai 247 î.Hr. – 221 î.Hr.
Predecesor	King Zhuangxiang of Qin[*][[King Zhuangxiang of Qin (king of the Qin)|​]]
Succesor	nimeni

Qin Shi Huangdi (n. 259 î.Hr., Handan^⁠(d), Zhao^⁠(d) – d. 210 î.Hr., Guangzong County^⁠(d), Zhili^⁠(d), Dinastia Qing) este primul împărat chinez, întemeietor al dinastiei chineze Qin, care a domnit între anii (221 - 210 î.Hr.). De la numele dinastiei Qin provine numele de astăzi al țării.

Biografie

Copilărie

Născut Ying Zheng, el a fost succesorul desemnat al regelui statului Qin, Zhuangxiang. Există controverse în jurul copilăriei sale, mulți istorici considerând că el fusese de fapt fiul lui Lü Buwei, un comerciant, care fusese amantul concubinei care devenise ulterior soția regelui Zhuangxiang. Când tatăl său a murit subit, în anul 247 Î.Hr, Zheng a devenit noul rege al statului, când era încă minor. Astfel, Lü Buwei a devenit regentul acestuia. Regina mamă, intre timp, începuse o relație cu amantul Lao Ai, care a dus la doi copii nelegitimi. Când preia puterea în anul 238 Î.Hr., Zheng decide executarea copiilor, cât și ai lui Lao Ai și îndepărtarea lui Lü Buwei, în timp ce Li Si este numit cancelar.

Unificarea Chinei

Majoritatea celorlalte state chineze fuseseră deja subjugate de către predecesorii lui Zheng. Astfel, acesta cucerește ușor Wei (225), Chu (223), și, în final, Qi și Yan (222-221), după care se autointitulează "Qin Shi Huangdi", "Primul împărat Qin", devenind astfel primul monarh chinez care folosește titlul "Huangdi" sau "împărat", care va fi folosit până în 1911. Este primul stat chinezesc cu adevărat unitar din istorie.

Domnia împăratului Qin

Proclamat împărat, Qin impune cu o necruțătoare fermitate reforme vizând centralizarea statului chinez și unificarea sistemelor de măsuri și greutăți, a monedei, a scrierii, a legislației etc.). Lunga sa domnie aduce mii de victime (muncă forțată, executări în masă, taxe mărite, asuprirea populației, pedepse frecvente, torturi). Ba chiar era să fie victimă la un atentat de asasinare de către un mesager din regatul vecin, pe care l-a și cucerit. Modelul strict de conducere a împăratuli se bazează pe filozofia legalistă, introdusă statului Qin după anul 356 Î.Hr., care a dus la supremația sa. Printre cele mai cunoscute realizări ale domniei sale se numără numeroasele drumuri construite, canale (precum Dujiangyan din Sichuan), standardizarea monedelor, a alfabetului, a unităților de măsură și prima iterație a marelui zid chinezesc, atribuit generalului Meng Tian. împăratul a avut parte și de controverse, precum munca silită care a fost criticată de către cărturarii dinastiei Han, și măsurile sale împotriva literaturii non-legaliste, care și-au atins apogeul în anul 213 Î.Hr. El și armata sa au condus expediții în nord (astfel ducând la realizarea marelui zid), cât și în sud (unde se opresc, însă, destul de repede, anume la Changsha).

Moartea împăratului Qin

Despotul împărat, deși era puternic în China, neavând nici un rival, avea obsesia nemuririi. Îi era teamă de moarte și de aceea a căutat așa -zisul elixir al vieții, până la moartea sa. Mergea într-o caleașcă de aur, la plimbările sale zilnice. Intr-o noapte de vară a anului 210 î.Hr., a murit în ea. La 4 ani de la moartea împăratului Qin, marile răscoale îl înlătură pe fiul și succesorul lui Qin.

Marele zid Chinezesc

Pentru a opri înaintarea nomazilor (barbari) a poruncit să se ridice un zid(adica marele zid chinezesc). 10 milioane de muncitori (formați din țărani săraci) au muncit sub dogoarea soarelui, suferind de foame și oboseală. Dintre ei, au murit un milion datorită bolilor sau oboselii. Lungimea zidului este de 5785 km

Marele zid chinezesc

Mormântul

Articol principal: Mausoleul Qin Shihuangdis

Qin a ordonat construirea mormântului său, în care era păzit de 7.000 soldați în mărime naturală, realizați din lut ars, devenit teracotă. Soldații mormântului său aveau lănci reale, care de luptă, respectiv cai de lut în mărime naturală. Mormântul împăratului se afla într-un palat subteran. Descoperirea ansamblului în 1978 a produs o vie emoție în lumea arheologiei.

Armata din teracotă, păzind mormântul împăratului

Legături externe

• en Imagini
• ro Qin Shi Huangdi
• ro Dinastia Qin^{[nefuncțională]}
• ro Shi Huangdi Arhivat în 26 iunie 2008, la Wayback Machine.
• ro http://www.harrypotter.as.ro/biblioteca/istorie/china/armata.php?PHPSESSID=22d79de1e920e73a5d46dd8cc3691673 Arhivat în 18 iulie 2006, la Wayback Machine.
• Tiranul care a unificat China Arhivat în 26 iunie 2008, la Wayback Machine., 30 ianuarie 2008, Gabriel Tudor, Revista Magazin
• Împăratul Qin: omul care a făurit China, 12 septembrie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă