Heilongjiang

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Heilongjiang
黑龙江
—  Province  —
Hailin City
Hailin City
Heilongjiang (China)
Poziția geografică în Republica Populară Chineză
Coordonate: 48°N 129°E ({{PAGENAME}}) / 48°N 129°E

CountryChina
Atestare Modificați la Wikidata

Capital
(and largest city)
Harbin
Divisions13 prefectures, 130 counties, 1274 townships

Guvernare
 - CCP Secretary Hu Changsheng[*][[Hu Changsheng (politician chinez)|​]] (Partidul Comunist Chinez, )

Suprafață[3]
 - Total454800 km²
Altitudine maximă1690 m.d.m.

Populație (2020)[1]
 - Total31.850.088 locuitori
 - Densitateauto loc./km²

Fus orarUTC+8

Localități înfrățite
 - Prefectura NiigataJaponia
 - Prefectura YamagataJaponia
 - AlbertaCanada

Prezență online
www.hlj.gov.cn
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Map showing the location of Heilongjiang Province
Map showing the location of Heilongjiang Province
Heilongjiang
Heilongjiang (Chinese characters).svg
"Heilongjiang" in Simplified (top) and Traditional (bottom) Chinese characters
Nume chinezesc
Chineză simplificată黑龙江
Chineză tradițională黑龍江
PoștalăHeilungkiang
Sens literal"Black Dragon River"
Nume mongol
Grafie mongolăᠬᠠᠷᠠᠮᠦ᠌ᠷᠡᠨ
SASM/GNCQaramörin
Nume manciurian
Grafie manciurianăᠰᠠᡥᠠᠯᡳᠶᠠᠨ
ᠮᡠᠯᠠ
ᠮᡤᠣᠯᠣ
RomanizareSahaliyan'ula golo

Heilongjiang, romanizat înainte ca Heilungkiang, este o provincie în nord-estul Chinei. Este cea mai nordică și cea mai estică provincie a țării. Provincia se învecinează cu Jilin la sud și cu Mongolia Interioară la vest. De asemenea, are graniță cu Rusia (Regiunea Amur, Regiunea Autonomă Evreiască, Ținutul Habarovsk, Ținutul Primorie și Ținutul Țransbaikalia) la nord și la est. Capitala și cel mai mare oraș al provinciei este Harbin. Printre diviziunile administrative la nivel de provincie, Heilongjiang este a șasea ca mărime, a 15-a ca populație și penultima ca PIB pe cap de locuitor.

Numele provinciei (care în chineză înseamnă „Râul Dragonului Negru”) provine de la râul Heilong (numele chinezesc al Amurului), care marchează granița dintre Republica Populară Chineză și Rusia. În Heilongjiang se află punctul cel mai nordic al Chinei (în orașul Mohe pe Amur) și cel mai estic punct (la confluența râurilor Amur și Ussuri).

Heilongjiang are o producție agricolă semnificativă[4] și materii prime, cum ar fi lemn, petrol și cărbune.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Înregistrările antice chineze și alte surse afirmă că Heilongjiang a fost locuit de popoare precum Sushen, Buyeo, Mohe, Balhae și Khitan. Poporul mongolic Donghu locuia în Mongolia Interioară și în partea de vest a Heilongjiang.[5] Unele nume sunt manciuriene sau mongole.[6] Porțiunea de est a Heilongjiang a fost cârmuită de regatul Balhae între secolele VII și X. Dinastia Jin (1115–1234) care a cârmuit ulterior o mare parte din nordul Chinei s-a ridicat în granițele Heilongjiang-ului de astăzi.

Heilongjiang ca entitate administrativă a fost creată în 1683, în timpul erei Kangxi a dinastiei manciuriene Qing, din partea de nord-vest a provinciei Jilin.[7] Migrația chinezilor Han în aceste zone din adâncul Manciuriei a fost interzisă.

În 1858 și 1860 guvernul Qing a fost forțat să cedeze toate pământurile de dincolo de râurile Amur și Ussuri Imperiului Rus, tăind Imperiul Qing de Marea Japoniei și dând Heilongjiang-ului frontiere sale de astâzi la nord și la est. După aceasta Manciuria a fost deschisă pentru migrația chinezilor Han de către guvernul Qing. Astfel, spre începutul secolului al XX-lea, chinezii Han au devenit grupul etnic dominant în regiune.[8]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Heilongjiang este un ținut cu topografie variată. O mare parte a provinciei este dominată de lanțuri muntoase, cum ar fiHinganul Mare și Hinganul Mic, Munții Zhangguangcai, Munții Laoye și Munții Wanda. Cel mai înalt vârf este muntele Datudingzi, la 1.690 m, situat la granița cu provincia Jilin. În Hinganul Mare are cea mai mare pădure virgină rămasă a Chinei și este o zonă importantă pentru industria forestieră.

Iarna în Heilongjiang

Un climat continental umed (Köppen Dwa sau Dwb) predomină în provincie, deși zonele din nordul îndepărtat sunt subarctice (Köppen Dwc ).[9] Iernile sunt lungi și reci, cu o medie între –31 și –15 °C în ianuarie, iar verile sunt scurte și calde până la foarte calde, cu o medie între 18 și 23 °C în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt 400-700 mm, concentrate puternic vara. Vremea senină predomină pe tot parcursul anului, iar primăvara, Câmpia Songnen și Câmpia Sanjiang oferă surse abundente de energie eoliană.

Economie[modificare | modificare sursă]

În 2017 PIB-ul nominal al Heilongjiang era de 1,62 trilioane de yuani (cca. 240 miliarde USD), cu o rată anuală de creștere de 12,2%. PIB-ul său pe cap de locuitor era de 42.699 de yuani (6.324 USD). În 2006 venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților urbani din Heilongjiang a ajuns la 11.581 de yuani (1.667 USD), o creștere cu 13% față de anul precedent. Venitul net pe cap de locuitor al rezidenților rurali din provincie a ajuns la 4.856 de yuani (700 USD), o creștere cu 17,5% față de 2007.[10]

Heilongjiang găzduiește cele mai mari plantații de orez, porumb și soia din China, cu un total de 14,37 milioane ha de cereale, inclusiv 4 milioane ha de orez și 5,5 milioane de porumb.[11][12] Heilongjiang are suprafețe vaste de cernoziom, unul dintre cele mai fertile tipuri de sol.[13][14] De la începutul secolului al XX-lea, agricultura în centura de cernoziom s-a extins de aproape 100 de ori, iar după anii 1960 agricultura din regiune s-a transformat în agricultură modernă, cu mecanizare grea și o creștere a utilizării îngrășămintelor.[13] Heilongjiang este una dintre principalele zone de producție din Asia a orezului japonica, cunoscut pentru soiurile de orez de înaltă calitate.[15][16] Introducerea soiurilor rezistente la frig, politicile favorabile și schimbările climatice au contribuit toate la o creștere semnificativă a producției de orez în ultimii ani.[17]

Heilongjiang este, de asemenea, o sursă importantă de cherestea pentru China. Pinul, în special pinul coreean și zada sunt cele mai importante forme de cherestea produsă în Heilongjiang. Pădurile se găsesc mai ales în munții Hinganul Mare și munții Hinganul Mic, care găzduiesc și specii de animale protejate, cum ar fi tigrul siberian, cocorul cu coroană roșie și râsul.

Zootehnia în Heilongjiang este centrată pe cai și vite; provincia are cel mai mare număr de vaci de lapte și cea mai mare producție de lapte dintre toate diviziunile la nivel de provincie ale Chinei.

Heilongjiang face parte din nord-estul Chinei, baza industrială tradițională a țării. Industria se concentrează pe cărbune, petrol, cherestea, mașini și produse alimentare. Datorită amplasării sale, Heilongjiang este și o poartă importantă pentru comerțul cu Rusia. De când un val de privatizare a dus la închiderea fabricilor necompetitive în anii 1990, Manciuria a suferit de pe urma stagnării. Drept urmare, guvernul a început campania „Revitalizarea nord-estul Chinei” pentru a face față acestei probleme, promovând sectorul privat ca metodă preferată de reformă economică.

Petrolul este de mare importanță în Heilongjiang, iar câmplurile petrolifere Daqing sunt o sursă importantă de petrol pentru China. Cărbunele, aurul și grafitul sunt alte minerale importante care se găsesc în Heilongjiang. Heilongjiang are, de asemenea, un potențial mare pentru energie eoliană, cu o capacitate potențială pentru producția de energie de 134 gigawați.[18]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Piramida populației din Heilongjiang în 2019
Historical population
An Pop.   ±%  
1912[19] 2,029,000 —    
1928[20] 3,725,000 +83.6%
1936–37[21] 3,751,000 +0.7%
1947[22] 2,844,000 −24.2%
1954[23] 11,897,309 +318.3%
1964[24] 20,118,271 +69.1%
1982[25] 32,665,546 +62.4%
1990[26] 35,214,873 +7.8%
2000[27] 36,237,576 +2.9%
2010[28] 38,312,224 +5.7%
2020 31,850,088 −16.9%
Established in 1923; dissolved in 1932 and incorporated into Manchukuo / Heilongjiang Province (present).
Harbin part of Heilongjiang Province until 1947–1949 and 1953–1954.
Dongsheng SAR dissolved in 1932 and incorporated into Manchukuo / Heilongjiang Province (present).
Songjiang Province dissolved in 1955 and incorporated into Heilongjiang Province.
Hejiang Province dissolved in 1949 and incorporated into Songjiang Province / Heilongjiang Province (present).
Nenjiang Province dissolved in 1949 and incorporated into Heilongjiang Province.
Grupuri etnice din Heilongjiang (recensământul din 2000)
Naționalitate Populația Procent
Chineză Han 34.465.039 95,20%
manciurieni 1.037.080 2,86%
coreeni 388.458 1,07%
mongol 141.495 0,39%
Hui 124.003 0,34%
Xibe 43.608 0,12%
Hezhe 8.886 0,03%

Orașe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Communiqué of the Seventh National Population Census (No. 3)”. National Bureau of Statistics of China. . Accesat în . 
  2. ^ „Doing Business in China – Survey”. Ministry Of Commerce – People's Republic Of China. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ http://english.mofcom.gov.cn/article/zt_business/lanmub/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Heilongjiang and China's Food Security”. Stratfor. . Accesat în . 
  5. ^ Origins of Minority Ethnic Groups in Heilongjiang Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ^ iqh.net.cn (în chineză) https://web.archive.org/web/20110723122439/http://www.iqh.net.cn/lsdl_dmx_show.asp?column_id=2506&column_cat_id=469. Arhivat din original la . Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Edmonds, Richard Louis (). Northern Frontiers of Qing China and Tokugawa Japan: A Comparative Study of Frontier Policy. University of Chicago, Department of Geography; Research Paper No. 213. p. 6. ISBN 0-89065-118-3. 
  8. ^ Patrick Fuliang Shan, "Taming China's Wilderness: Immigration, Settlement, and the Shaping of the Heilongjiang Frontier, 1900–1931", Ashgate, 2014, ISBN: 978-1-4094-6389-4
  9. ^ A, Peel, M. C., Finlayson, B. L., and McMahon, T. (), Climate map of Asia, excluding (South)west-Asia (from the "Updated world map of the Köppen-Geiger climate classification")., accesat în  
  10. ^ northeast.cn (în chineză). https://web.archive.org/web/20071113020328/http://heilongjiang.northeast.cn/system/2007/01/18/050676151.shtml. Arhivat din original la . Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ „China Focus: "Grain barn" promotes new rice varieties for better yields”. Xinhua. . Accesat în . 
  12. ^ „Xinhua Headlines: China embraces bumper harvest with macro-adjusting in "grain barn". Xinhua. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b Wen, Dazhong; Liang, Wenju (). „Soil Fertility Quality and Agricultural Sustainable Development in the Black Soil Region of Northeast China”. Environment, Development and Sustainability. 3: 41–43. doi:10.1023/A:1011480228613. 
  14. ^ Zuo, Mandy (). „Illegal trade in rich black soil from Heilongjiang is robbing farmers in China's cereal food bowl of a future”. South China Morning Post. Accesat în . 
  15. ^ Park, Hong (). „The formation of high-class brand rice production area and functions of farmers' cooperatives in north east China: Case study of Wuchang City, Heilongjiang Province”. Review of Agricultural Economics of Hokkaido University (65): 101–115. Accesat în . 
  16. ^ „Harbin — the capital city of China's high-quality rice”. China Daily. . Accesat în . 
  17. ^ Hu, Yanan (). „Rice production and climate change in Northeast China: evidence of adaptation through land use shifts”. Environmental Research Letters. 14 (2): 024014. Bibcode:2019ERL....14b4014H. doi:10.1088/1748-9326/aafa55. 
  18. ^ Zhang, Yuning; Tang, Ningning; Niu, Yuguang; Du, Xiaoze (). „Wind energy rejection in China: Current status, reasons and perspectives”. Renewable and Sustainable Energy Reviews. 66: 322–344. doi:10.1016/j.rser.2016.08.008. ISSN 1364-0321. 
  19. ^ 1912年中国人口. Accesat în . 
  20. ^ 1928年中国人口. Accesat în . 
  21. ^ 1936-37年中国人口. Accesat în . 
  22. ^ 1947年全国人口. Accesat în . 
  23. ^ 中华人民共和国国家统计局关于第一次全国人口调查登记结果的公报. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la . 
  24. ^ 第二次全国人口普查结果的几项主要统计数字. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la . 
  25. ^ 中华人民共和国国家统计局关于一九八二年人口普查主要数字的公报. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la . 
  26. ^ 中华人民共和国国家统计局关于一九九〇年人口普查主要数据的公报. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la . 
  27. ^ 现将2000年第五次全国人口普查快速汇总的人口地区分布数据公布如下. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la . 
  28. ^ „Communiqué of the National Bureau of Statistics of People's Republic of China on Major Figures of the 2010 Population Census”. National Bureau of Statistics of China. Arhivat din original la .