Prințul Ferdinand-Filip al Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ferdinand Philippe
Prince Ferdinand Philippe, Duke of Orléans by Ingres, 1832.jpg
Ducele de Jean Auguste Dominique Ingres
Date personale
Nume la naștere Ferdinand Philippe Louis Charles Henri Joseph d'Orléans
Născut 3 septembrie 1810(1810-09-03)
Palatul Regal din Palermo, Regatul celor Două Sicilii
Decedat (31 de ani)
Sablonville, Hauts-de-Seine, Franța
Înmormântat Eure-et-Loire, Franța
Părinți Ludovic-Filip al Franței
Maria Amalia a celor Două Sicilii Modificați la Wikidata
Frați și surori Louise-Marie a Franței
Clementine de Orléans
Marie de Orléans
Charles d'Orléans, Duke of Penthièvre[*]
Louis, Duce de Nemours
François d'Orléans, prinț de Joinville
Antoine, Duce de Montpensier
Henri d'Orléans, duce de Aumale Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin
Copii Prințul Filip, Conte de Paris
Prințul Robert, Duce de Chartres
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Religie Biserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupație om politic
ofițer Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Orléans
Duce de Orléans
Predecesor Louis Philippe d'Orléans
Succesor Philippe d'Orléans
Semnătură
Signature of Prince Ferdinand Philippe, Duke of Orléans in 1841.png

Ferdinand Filip d'Orléans (3 septembrie 181013 iulie 1842) a fost Prinț Regal al Franței, fiul cel mare a regelui Ludovic-Filip al Franței și a Prințesei Maria Amalia de Bourbon-Sicilia.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Născut la Palermo în septembrie 1810, în timpul exilului părinților săi, el a primit titlul de Duce de Chartres (și a fost numit Chartres în cercul familiei). A fost btezat Ferdinand Philippe Louis Charles Henri și cunoscut ca Ferdinand Philippe în onoarea bunicilor săi: Ferdinand I al celor Două Sicilii și Philippe Égalité. În ciuda faptului că a fost născut în exil, el a deținut rangul de prinț de sânge. Ca fiul cel mare, el era moștenitorul titlului de Duce de Orléans și de șef al Casei de Orléans (o ramură a Casei de Bourbon fondată de singurul frate al regelui Ludovic al XIV-lea).

Tânărul prinț a vizitat Franța pentru prima dată în 1814 în timpl Primei Restaurații, stabilindu-se permanent în 1817. În 1819 tatăl său i l-a ales ca preceptor pe M. de Boismilon. La cinci ani, facultățile sale intelectuale erau dezvoltate: el vorbea și scria în franceză și germană, avea noțiuni de aritmetică, istorie și a început latina. Apoi tatăl său l-a înscris la Collège Henri-IV în 1819 deoarece dorea ca fiul său să primeacă o educație liberală fondată pe egalitatea completă cu colegii lui elevi. După o călătorie în Anglia și în Écosse în 1819, a plecat la Lunéville pentru a se alătura regimentului nr.1 de husari, unde avea rangul de colonel.