Prim-ministrul Franței

Prim-ministru al Franței Premier ministre français
Pavilionul Prim-ministrului
În funcție Élisabeth Borne  din 16 mai 2022
Reședință oficială	hôtel de Matignon[*][[hôtel de Matignon (stately palace in Paris, office of the prime minister)|​]]
Numit de	președintele Franței
Deținătorul inaugural	Jules Armand Dufaure, 19 februarie 1871
Înființare	1871
Salariu	14.910 euro/lună
Website	www.premier-ministre.gouv.fr

Franța

Acest articol este parte din seria: Politica și guvernul Franței

Constituție A Cincea Republică Guvernul Franței Președinte Emmanuel Macron Prim Ministru Élisabeth Borne Relațiile externe Parlamentul Franței Adunarea Națională Senatul Subdiviziuni Consiliu Regional Consiliu General Consiliul Constituțional Curtea de Casație Consiliului de Stat Alegeri Partidele Politice Scandaluri politice

În Franța, prim-ministrul (în franceză Premier ministre) este șeful guvernului din A V-a Republică și al Consiliului Miniștrilor. Este desemnat de președintele Franței. Această funcție era numită Președinte al Consiliului în perioada celor două Constituții franceze precedente, doar puterile diferând. Reședința prim-ministrului este Palatul Matignon, situat în arondismentul 7 din Paris. Din această cauză, serviciile prim-ministrului sunt deseori numite „Matignon” prin metonimie.

Rolul constituțional al prim-ministrului

Conform Constituției Franței din 28 septembrie 1958, prim-ministrul este numit de Președintele Franței. Acesta din urmă poate întrerupe funcția acestuia doar prin prezentarea demisiei de către prim-ministru.

Prim-ministrul dirijează activitatea guvernului și este responsabil de aplicarea legilor și de apărarea națională. Prin delegarea din partea președintelui, prim-ministru poate numi persoane în funcții civile și militare și în mod excepțional poate prezida Consiliul de Miniștri, de obicei prezidat de către președinte însuși. Prim-ministrul dispune de puterea reglementară (emiterea decretelor) și este președintelui Consiliului de Stat (în franceză Conseil d'État).

Rolul practic al prim-ministrului

În cea de a cincea republică, persoana politică cea mai importantă în Franța este președintele, care decide în linii mari acțiunea guvernului, care este dirijat de prim-ministru și care aplică politica șefului statului. Astfel, cu toate că teoretic prim-ministrul este șeful guvernului, în practică, acest rol este jucat de către președinte. Totuși, prim-ministrul dispune de puteri proprii față de membrii guvernului.

Deoarece Adunarea Națională poate provoca demisia guvernului printr-o moțiune de cenzură, prim-ministrul este totdeauna ales dintre liderii curentului politic ce deține majoritatea parlamentară din Adunarea Națională. Președintele are totuși libertatea să numească o personalitate care nu face parte din parlament, așa cum a fost cazul la numirea lui Georges Pompidou, Raymond Barre, sau, mai recent, a lui Dominique de Villepin.

Atunci când prim-ministrul aparține unui curent politic opus curentului politic al președintelui, situația se numește coabitare (franceză cohabitation). În acest caz, importanța prim-ministrului este mai mare, deoarece acesta nu mai depinde de președinte, iar autoritatea sa asupra miniștrilor este deplină. În practică cei doi șefi ai puterii executive activează în domenii de competențe diferite: prim-ministrul se ocupă de politica internă iar președintele se ocupă în general de politica externă.

Atunci când președintele dispune de o majoritate parlamentară în Adunarea Națională, prim-ministrul este deseori numit dintre apropiații acestuia și va juca un rol minor în politica națională. De obicei, prim-ministrul este demis (sau își depune singur demisia) pentru a proteja președintele în momentul în care se consideră că guvernul a eșuat în aplicare politicii propuse. A fost cazul în 31 mai 2005, când prim-ministrul Jean-Pierre Raffarin, un apropiat al președintelui Chirac și fost șef al campaniei prezidențiale a acestuia, a demisionat în urma respingerii prin referendum a Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa.

Lista prim-miniștrilor

Actualizează manual | Găsește imagini

Această listă este generată cu date din Wikidata și este actualizată periodic de un robot.
Editările făcute în listă vor fi șterse la următoarea actualizare!

Foto	Nume	Începutul mandatului	Sfârșitul mandatului
	Jules Mazarin	1642-12-05	1661-03-09
	Étienne François, duc de Choiseul	1758-01-01	1770-01-01
	Louis Auguste Le Tonnelier de Breteuil	1784-01-01 1789-07-11	1788-07-24 1789-07-16
	Jacques Necker	1788-06-25	1789-07-11
	Émile Loubet	1892-02-27	1892-12-06
	Georges Clemenceau	1906-10-25 1917-11-16	1909-07-20 1920-01-20
	René Viviani	1914-06-13	1915-10-29
	Raymond Poincaré	1926-07-23	1929-07-26
	Gaston Doumergue	1934-02-09	1934-11-08
	Paul Reynaud	1940-03-20	1940-06-16
	Georges Bidault	1946-10-14	1946-12-16
	Michel Debré	1959-01-08	1962-04-14
	Georges Pompidou	1962-04-14	1968-07-10
	Maurice Couve de Murville	1968-07-10	1969-06-20
	Jacques Chaban-Delmas	1969-06-20	1972-07-06
	Pierre Messmer	1972-07-06	1974-05-27
	Jacques Chirac	1974-05-27 1986-03-20	1976-08-25 1988-05-10
	Raymond Barre	1976-08-26	1981-05-22
	Pierre Mauroy	1981-05-21	1984-07-17
	Laurent Fabius	1984-07-17	1986-03-20
	Michel Rocard	1988-05-10	1991-05-15
	Édith Cresson	1991-05-15	1992-04-02
	Pierre Bérégovoy	1992-04-02	1993-03-29
	Édouard Balladur	1993-03-29	1995-05-10
	Alain Juppé	1995-05-17	1997-06-02
	Lionel Jospin	1997-06-03	2002-05-06
	Jean-Pierre Raffarin	2002-05-06	2005-05-31
	Dominique de Villepin	2005-05-31	2007-05-17
	François Fillon	2007-05-17	2012-05-16
	Jean-Marc Ayrault	2012-05-15	2014-03-31
	Manuel Valls	2014-03-31	2016-12-06
	Bernard Cazeneuve	2016-12-06	2017-05-10
	Édouard Philippe	2017-05-15	2020-07-03
	Jean Castex	2020-07-03	2022-05-16
	Élisabeth Borne	2022-05-16

Sfârșitul listei autogenerate.

Legături externe

• Pagina prim-ministrului pe site-ul Guvernului Franței Arhivat în 13 decembrie 2011, la Wayback Machine.