Per Teodor Cleve

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Per Teodor Cleve
Per Teodor Cleve c1885.jpg
Per Teodor Cleve
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
orașul Stockholm[*], Suedia[2] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[5][2][3][4] Modificați la Wikidata
Uppsala Cathedral Assembly[*], Suedia[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatUppsala old cemetery[*][6] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlma Cleve[*] () Modificați la Wikidata
CopiiAstrid Cleve[*]
Agnes Cleve-Jonand[*]
Célie Brunius[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
mineralog[*]
zoolog[*]
profesor universitar
geolog Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Alma MaterStockholms Lyceum (1858)
Uppsala University (1863)
OrganizațiiAcademia Regală Suedeză de Științe  Modificați la Wikidata
DoctoranziSvante Arrhenius  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Davy[*] ()[1]  Modificați la Wikidata

Per Teodor Cleve (n. ,[2][3][4] orașul Stockholm[*], Suedia[2] – d. ,[5][2][3][4] Uppsala Cathedral Assembly[*], Suedia[2]) a fost chimist suedez, biolog, mineralog și oceanograf. El este cunoscut în principal pentru descoperirea elementelor chimice holmiu și tuliu.[7][8]

Cleve și-a obținut diplomele de licență și doctorat la Universitatea Uppsala în 1863, respectiv 1868. După ce a obținut doctoratul, a devenit profesor asistent de chimie la această universitate. Mai târziu a devenit profesor de chimie generală și agricolă. În 1874, el a susținut că didiimul ar fi constituit de fapt din două elemente; această teorie a fost confirmată în 1885, când Carl Auer von Welsbach a descoperit neodimul și praseodimul.

În 1879, Cleve a descoperit holmiul și tuliul. Alte contribuții ale sale la chimie includ descoperirea acizilor aminonaftalensulfonici, de asemenea cunoscuți ca „acizii lui Cleve”. Din 1890, el sa concentrat pe studii biologice. A elaborat o metodă de determinare a vârstei și a ordinii depozitelor glaciare și postglaciare târzii de la tipurile de fosile de diatomee în depozite și a scris un text seminal în domeniul oceanografiei.

Viața timpurie[modificare | modificare sursă]

Cleve în 1863

Cleve s-a născut în Stockholm, ca al treisprezecelea copil al tatălui său,[7][9] un comerciant cunoscut sub drept F.T. Cleve.[9][10] Strămoșii lui Cleve din partea tatălui său au venit din Germania de Vest și s-au stabilit în Suedia la sfârșitul secolului al XVIII-lea.[10]

Cleve a manifestat interes pentru științele naturii și istoria naturală de la o vârstă fragedă.[10] A urmat Stockholms Lyceum în 1858, studiind chimia și biologia.[8][9] A obținut o diplomă de licență de la Universitatea din Uppsala în 1863 și un doctorat de la aceeași universitate din 1868.[9]

Carieră[modificare | modificare sursă]

În 1860, la vârsta de 20 de ani, Cleve a devenit profesor asistent de mineralogie la Universitatea din Uppsala[11] și profesor asistent de chimie în 1868.[7][11] De asemenea, a predat la Institutul Regal de Tehnologie între anii 1870 și 1874 și – în cele din urmă – a devenit profesor de chimie generală și agrochimie la Universitatea din Uppsala.[7] A fost președintele secției de chimie la Universitatea din Uppsala începând din 1874. A fost, de asemenea, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.[12]

Prima lucrare a lui Cleve a fost Några ammoniakaliska chromföreningar (Asupra unor compuși de amoniac și crom, 1861).[8][11] De asemenea, el a scris mai multe lucrări despre compuși coordinativi, sintetizând câteva sute compuși ai platinei.[8][11]

În anii 1860, Cleve a vizitat un număr de laboratoare în Anglia, Franța, Italia și Elveția.[11] Fiind la Paris, a vizitat laboratorul lui Charles-Adolphe Wurtz, unde și-a făcut un oarecare număr de prieteni. [11]

Cleve în laborator, circa 1900

Cleve a lucrat la sinteza compușilor coordinativi până în 1872.[8] El a teoretizat în 1874 că elementul didymiu ar fi un amestec a două elemente. Această teorie a fost dovedită în 1885, odată cu descoperirea praseodimului și a neodimului de către Carl Auer von Welsbach. În 1879, Cleve a dovedit că scandiul (element nou descoperit) a fost elementul prezis de Dmitri Mendeleev ca fiind eka-bor.[7] Cleve a izolat o cantitate de scandiu în același an și a determinat greutatea sa atomică.[8] În 1879, prin examinarea unei probe de oxid de erbiu, a descoperit elementul holmiu.[13] În timp ce separa impuritățile dintr-o astfel de probă de oxid de erbiu, Cleve a descoperit o substanță maro și o substanță verde, substanța brună dovedindu-se a fi oxid de holmium (substanța verde fiind oxid de tuliu).[13][14] Cu toate acestea, acest eșantion ar fi putut fi impur.[15] El a separat tuliul dintr-o probă de oxid de erbiu în 1879.[16] În plus, Cleve și Abraham Langlet au descoperit heliul în mineralul cleveit în 1895. [17]

Cleve a descoperit șase forme de diclornaftalină și a descoperit acizii aminonaftalensulfonici, numiți uneori după el.[7] A preparat și un număr de acizi nitrosulfonici.[10] În 1883, Cleve a fost primul care descrie speciile de plancton Nitzschia seriata.[9] În 1890, Cleve a început să se concentreze în principal pe domeniul biologiei, studiind în principal algele de apă dulce, diatomee și plancton.[7] În 1898, Cleve a participat la o expediție suedeză la Spitsbergen , când a descoperit o serie de specii.[18]

Cleve, în colaborare cu Höglund, a preparat în premieră numeroase săruri de ytriu și erbiu. Cei doi au lucrat, de asemenea, asupra chimiei elementelor chimice toriu și lantan. În 1874, Cleve a descoperit că toriu este un element tetravalent și că lantanul este trivalent. Aceste constatări au fost inițial puse la îndoială de către comunitatea științifică.[10]

Cleve a fost primul care a observat izomerismului în unii compuși ai platinei.[12]

În plus, Cleve a creat o metodă de datare a depozitelor glaciare și post-glaciare în baza studiului fosilelor.[9]

Dizertația doctoratului lui Cleve a fost intitutată „Mineral-analytiska under-sökningar”. El a scris o lucrare despre samariu în 1879, iar despre The Seasonal Distribution of Atlantic Plankton Organisms în 1900.[7][8] În 1883, a publicat Kemiskt Handlexicon. Printre studenții notabili ai Cleve se numără Ellen Fries (prima femeie suedeză care a obținut un doctorat) și Svante Arrhenius (câștigător al Premiului Nobel).[9]

Cleve a studiat, de asemenea, hidrografia și geologia.[9]

Viața personală, familia și moartea[modificare | modificare sursă]

În 1874, Cleve sa căsătorit cu Alma Öhbom, de asemenea profesor;[9] cuplul a avut trei fiice. Prima fiică, Astrid Cleve (născută la 22 ianuarie 1875), a devenit botanistă.[9][19] Ginerele, Hans von Euler-Chelpin și nepotul Ulf von Euler, au câștigat Premiul Nobel.[9]

Per Teodore Cleve a fost un susținător al egalității de gen, iar Ellen Fries, prima femeie suedeză care a primit un doctorat, a fost unul dintre studenții săi.[9]

Cleve a început să sufere de pleurezie în decembrie 1904, care i-a afectat inima. El a crezut că se va recupera până în primăvara anului 1905 și sa întors acasă la Uppsala, Suedia,[10] unde a murit la 18 iunie 1905.[7]

Premii și cinstirea memoriei[modificare | modificare sursă]

Cleve sa alăturat Academiei Regale de Științe din Suedia în 1871. El a primit medalia Davy în 1894 și 1904.[9][12]

Cleveitul este un mineral denumit astfel în onoarea lui Cleve.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Award winners : Davy Medal (în engleză), accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h Per Teodor Cleve (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  3. ^ a b c d Per Teodor Cleve, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b c d Per Teodor Cleve, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Cleve, Per Teodor (în suedeză), SvenskaGravar[*], accesat în  
  7. ^ a b c d e f g h i Citare goală (ajutor)  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "britannica" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "britannica" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "britannica" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "britannica" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "britannica" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  8. ^ a b c d e f g Cleve, Per Teodor  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "encyclopedia" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "encyclopedia" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "encyclopedia" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n Per Theodor Cleve  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "nndb" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  10. ^ a b c d e f The collected works of Sir Humphry Davy ...: Discourses delivered before the Royal society. Elements of agricultural chemistry, pt. I  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "collected" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "collected" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "collected" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  11. ^ a b c d e f Ole Bostrup (), „Cleve, Per Theodor”, encyclopedia.com, arhivat din original la   Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor) Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "encyclopedia2" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "encyclopedia2" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  12. ^ a b c Ira Remsen; Charles August Rouillu, ed. (), American Chemical Journal, Volume 34  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "acs" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  13. ^ a b Doug Stewart, „Holmium Element Facts / Chemistry”, chemicool.com, accesat în  
  14. ^ Bradley Brooks, „Introduction to Holmium”, Penetanguishene Secondary School, arhivat din original la   Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
  15. ^ John Emsley (), Nature's Building Blocks An A-Z Guide to the Elements New Edition, Oxford University Press, pp. 224, 225, ISBN 0199605637 
  16. ^ John Emsley (), Nature's Building Blocks An A-Z Guide to the Elements New Edition, Oxford University Press, p. 549, ISBN 0199605637 
  17. ^ Giora Shaviv (), Life of Stars: The Controversial Inception and Emergence of the Theory of Stellar Structure, Springer, ISBN 9783642020889 
  18. ^ Kjell R. Bjørklund; Takuya Itaki; Jane K. Dolven (), „Per Theodor Cleve: a short résumé and his radiolarian results from the Swedish Expedition to Spitsbergen in 1898”, Journal of Micropalaeontology, 33, pp. 59–93, doi:10.1144/jmpaleo2012-024 
  19. ^ Mary R. S. Creese; Thomas M. Creese (), Ladies in the Laboratory 2, Scarecrow Press, ISBN 0810849798 

Legături externe[modificare | modificare sursă]