Nutriție autotrofă și heterotrofă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nutriția autotrofă și heterotrofă

În lumea vie există 2 mari tipuri de nutriție. Autotrofă – organismele își sintetizează substanțele organice din substanțele anorganice. Heterotrofă – indivizii biologici consumă substanțele gata preparate.

Nutriția autotrofă

Tipuri de nutriție autotrofă: fotoautotrofă (fotosinteză) și chemoautotrofă (chemosinteză). Fotosinteza: este procesul prin care plantele verzi în prezența luminii și a pigmenților clorofilieni sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice. Factorii care influențează fotosinteza: externi și interni. Externi: lumina, temperatura, apa, concentrația de C02 și sărurile minerale. Temperatura pentru majoritatea speciilor de plante: fotosinteza începe la 0 grade Celsius, și crește proporțional cu temperatura până la 25 – 30 pentru plantele cu origine nordică (cartoful). 35 – 40 C pentru plantele cu origine sudică. Ex: pătlăgelele roșii.

Nutriția heterotrofă

Nutriția saprofită: este caracteristică unor ciuperci și bacterii care descompun cadavre sau părți moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specificitate de substrat: mucegaiul alb. Fără specificitate de substrat: pe perete, pâine, gem. Ciuperci saprofite: ciupercile care realizează fermentația alcoolică: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentația: se realizează sub acțiunea ciupercii care acționează asupra alcoolului etilic, transformându-l în acid acetic. Ex: Când vinul se acrește într-un vas. Fermentația lactică se realizează sub acțiunea bacteriilor din genul lactobacil care determină obținerea untului. Saprofitele au importanță și în industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius.

Nutriția parazită

Paraziții consumă substanțe organice din organisme vii. Virusurile, ribovirusuri cu genomul format din ARN, virusul HIV. Toate virusurile gripale, poliomielitei... Dezoxiribovirusuri cu genomul format din ARN. Bacteriofacii - virusuri care parazitează bacterii. Virusurile sunt paraziți intracelulari. (entități corpusculare de dimensiuni infime) Bacterii (patogene), determină infecții la plante, animale, ex: treponema pallidum determină sifilis. Ciuperci parazite: rugina viței-de-vie, flagelate parazite, Giardia intestinalis care parazitează în duoden (se elimină odată cu fecalele); Trichinela vaginalis parazitează în vagin, determină secreții urât mirositoare. Viermi lați: tenii, cilindrici, limbric Viermi inelați: anelide, lipitoarea

Vezi și[modificare | modificare sursă]