Aurel Vlaicu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Mormântul lui Aurel Vlaicu)
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un inginer român. Pentru alte sensuri, vedeți Aurel Vlaicu (dezambiguizare).
Logo of the Romanian Academy.png Membru post-mortem al Academiei Române
Aurel Vlaicu
Aurel Vlaicu - Foto01.jpg
Inventatorul român Aurel Vlaicu
Date personale
Născut 19 noiembrie 1882(1882-11-19)
Binținți, lângă Orăștie, Austro-Ungaria
Decedat (30 de ani)
Bănești, lângă Câmpina, România
Înmormântat Cimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Naționalitate română
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religie creștin ortodoxă
Ocupație inginer aerospațial[*]
inginer
inventator Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu inginer și inventator
Alma Mater Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentru pionier al aviației române și mondiale

Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara - d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost elev al liceului calvinist Kun Kocsárd din Orăștie, care din 1919 încoace a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”, luându-și bacalaureatul la Sibiu în 1902.

Și-a continuat studiile inginerești la Technische Hochschule München, în Germania, obținându-și diploma de inginer în 1907. După aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim. În 1908 se întoarce la Binținți unde construiește un planor cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 se mută în București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:

„Minunate și curoajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplatea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.[1].”

La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord.[2] Este înmormântat în cimitirul Bellu din București.

În anul următor prietenii săi Magnani și Silișteanu finalizează construcția avionului Vlaicu III, și cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectuează câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic continuarea încercărilor; în toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat la Berlin. Avionul Vlaicu III a fost văzut ultima dată în anul 1940.

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Notafilie[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Aurel Vlaicu pe o bancnotă cu valoarea nominală de 50 lei, emisă în anul 2005.
  • În anul 2000, Banca Națională a României a pus în circulație o bancnotă, pe suport de polimer, cu valoarea nominală de 500.000 de lei (ROL), cu referire la Aurel Vlaicu.
  • În anul 2005, Banca Națională a României, în urma denominării leului românesc, a pus în circulație o bancnotă, cu valoarea nominală de 50 de lei (RON), pe suport de polimer, având o grafică asemănătoare cu bancnota din 2000, însă cu dimensiuni mai mici.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

50 bani „Aurel Vlaicu”, 2010

La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani „Aurel Vlaicu” din alamă, dedicată sărbătorii a 100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă, de sus în jos, următoarele elemente: milesimul 2010, valoarea nominală 50 BANI, stema României și inscripția în arc de cerc ROMANIA; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei 50. Reversul prezintă, în stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc de cerc AUREL VLAICU și anul 1910, când a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii între care a trăit Aurel Vlaicu 1882 și 1913. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupura[3] de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost emisă într-un milion de exemplare. Separat, a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate proof, într-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemănătoare cu cele aflate pe moneda emisă pentru circulația obișnuită.[4][5][6][7]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aurel Vlaicu
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Aurel Vlaicu