Miroslav Krleža

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Miroslav Krleža
Мирослав Крлежа
Miroslav Krleža.jpg
Miroslav Krleža
Date personale
Născut[4][5][6][7][8][9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Zagreb, Croația[13][14] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[4][5][6][7][8][10][11] Modificați la Wikidata
Zagreb, RSF Iugoslavia[15] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMirogoj[*] Modificați la Wikidata
Naționalitatecroată Croația
CetățenieFlag of Yugoslavia (1946-1992).svg Iugoslavia
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Etniecroat Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
jurnalist
autor Modificați la Wikidata
LimbiLimba croată[1]  Modificați la Wikidata
StudiiAcademia de Apărare Regală Maghiară Ludovika  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitorsecolul al XX-lea
Specie literarăroman, poezie, teatru, nuvelă, eseu
Note
PremiiOrdinul Erou al Muncii Socialiste[*]
NIN Prize[*][2]
Vladimir Nazor Award[*]
Premiul Herder
Grand Order of King Dmitar Zvonimir[*]
Order of the Yugoslavian Great Star[*]
Order of Brotherhood and Unity[*]
Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană[3]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Miroslav Krleža (cu litere chirilice: Мирослав Крлежа; n. ,[4][5][6][7][8][9][10][11][12] Zagreb, Croația[13][14] – d. ,[4][5][6][7][8][10][11] Zagreb, RSF Iugoslavia[15]) a fost un scriitor croat, considerat cel mai important din secolul al XX-lea. S-a născut la Zagreb, a fost combatant în Primul Război Mondial și a rămas cel mai important scriitor iugoslav până la moartea sa.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Roman și nuvelă[modificare | modificare sursă]

  • 1932: Întoarcerea lui Filip Latinovicz ("Povratak Filipa Latinovicza")
  • 1932: O mie și unu de morți ("Hiljadu i jedna smrt")
  • 1938: Pe marginea cauzei
  • 1939: Banchetul în Blitva ("Banket u Blitvi")
  • 1967: Stindardele (în 6 volume)

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • 1914: Legenda
  • 1922: Golgota
  • 1924: Vučjak
  • 1928: Domnii Glembaj ("Gospoda Glembajevi")

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • 1919: Lirika
  • 1936: Baladele lui Petrika Kerempuh ("Balade Petrice Kerempuha")
  • 1937: Cântecele tenebrelor ("Pjesme u tmini").
Monumentul lui Miroslav Krleža din Zagreb

Poezia „Noapte de iunie” a fost tradusă de Maria Babuș și inclusă în colecția Din lirica de dragoste a lumii.[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ НИН online (în sârbă), accesat în  
  3. ^ https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d „Miroslav Krleža”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d Miroslav Krleza, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ a b c d Miroslav Krleza, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b c d Miroslav Krleža, Internet Speculative Fiction Database, accesat în   C1 control character în |title= la poziția 14 (ajutor)
  9. ^ a b Miroslav Krleza, Academia de Arte din Berlin, accesat în  
  10. ^ a b c d Miroslav Krleza, Munzinger-Archiv, accesat în  
  11. ^ a b c d Miroslav Krleža, Brockhaus Enzyklopädie 
  12. ^ a b Miroslav Krleža, Store norske leksikon 
  13. ^ a b „Miroslav Krleža”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ a b Крлежа Мирослав, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  15. ^ a b „Miroslav Krleža”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  16. ^ Din lirica de dragoste a lumii, Editura Minerva, BPT, 1987, vol. I, p. 64.

Vezi și[modificare | modificare sursă]