Miroslav Krleža

Date personale
Miroslav Krleža Мирослав Крлежа
Miroslav Krleža
Născut	7 iulie 1893^[1]^[2]^[3]^[4] Zagreb, Regatul autonom Croația-Slavonia^[5]^[6]
Decedat	29 decembrie 1981 (88 de ani)^[1]^[2]^[3]^[4] Zagreb, RSF Iugoslavia^[7]
Înmormântat	Mirogoj[*]^[8]
Căsătorit cu	Bela Krleža[*]
Cetățenie	Ungaria Regatul Iugoslaviei Iugoslavia Federală Democratică Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Religie	ateism
Ocupație	scriitor poet jurnalist prozator[*] eseist
Limbi vorbite	croată^[2]^[9] sârbo-croată
Studii	Academia de Apărare Regală Maghiară Ludovika
Activitatea literară
Activ ca scriitor	secolul al XX-lea
Limbi	sârbo-croată
Specie literară	roman, poezie, teatru, nuvelă, eseu
Note
Premii	Ordinul Erou al Muncii Socialiste[] NIN-ova nagrada[]^[10] Nagrada Vladimir Nazor[] Premiul Herder Velered kralja Dmitra Zvonimira s lentom i Danicom[] Orden jugoslovenske velike zvezde[] Orden bratstva i jedinstva[] Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană^[11] Zlaten venec[] Mejdunarodna Botevska nagrada[]^[12] Q121359105[] star on Croatian Walk of Fame[]
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Miroslav Krleža (cu litere chirilice: Мирослав Крлежа; n. 7 iulie 1893, Zagreb, Regatul autonom Croația-Slavonia – d. 29 decembrie 1981, Zagreb, RSF Iugoslavia) a fost un scriitor croat, considerat cel mai important din secolul al XX-lea. S-a născut la Zagreb, a fost combatant în Primul Război Mondial și a rămas cel mai important scriitor iugoslav până la moartea sa.

Scrieri

Roman și nuvelă

1932: Întoarcerea lui Filip Latinovicz ("Povratak Filipa Latinovicza")
1932: O mie și unu de morți ("Hiljadu i jedna smrt")
1938: Pe marginea cauzei
1939: Banchetul în Blitva ("Banket u Blitvi")
1967: Stindardele (în 6 volume)

Teatru

1914: Legenda
1922: Golgota
1924: Vučjak
1928: Domnii Glembaj ("Gospoda Glembajevi")

Poezie

1919: Lirika
1936: Baladele lui Petrika Kerempuh ("Balade Petrice Kerempuha")
1937: Cântecele tenebrelor ("Pjesme u tmini").

Poezia „Noapte de iunie” a fost tradusă de Maria Babuș și inclusă în colecția Din lirica de dragoste a lumii.^[13]

Note

1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 27 aprilie 2014.
1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Miroslav Krleža” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
1 2 Andrew Bell. „Miroslav Krleza” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.
1 2 „Miroslav Krleza” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 14 decembrie 2014.
↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Крлежа Мирослав (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 31 decembrie 2014.
↑ https://www.gradskagroblja.hr/trazilica-pokojnika/15. Accesat în 31 ianuarie 2024. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „Miroslav Krleža”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
↑ „НИН online”. Accesat în 25 februarie 2017.
↑ (în germană) https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur. Accesat în 8 mai 2009. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ https://www.kriticnamasa.com/autor_en.php?id=50. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ Din lirica de dragoste a lumii, Editura Minerva, BPT, 1987, vol. I, p. 64.

Vezi și

Listă de scriitori croați

[wdref-b61f5d9fca263cf268c68c05041c9df4-1] 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 27 aprilie 2014.

[wdref-2c4473f7afd71d9315dbd034f9b7ecc7-2] 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Miroslav Krleža” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-4fa650babd3230b96932dccda1e2cc9e-3] 1 2 Andrew Bell. „Miroslav Krleza” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-bb2b42a981d7a1970361c86ffd6c7c38-4] 1 2 „Miroslav Krleza” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-153e89c06d8200f7d020f929cac28b93-5] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 14 decembrie 2014.

[wdref-103fc5c901b68aac58a4185217f37a55-6] Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Крлежа Мирослав (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[wdref-b89d2e19558d7484e68694a0e419bcd3-7] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 31 decembrie 2014.

[wdref-34934fc2ec0c890830ffcb71dc1f7170-8] ttps://www.gradskagroblja.hr/trazilica-pokojnika/15. Accesat în 31 ianuarie 2024. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-527dcfe2996e1b149cb3c774b35fe454-9] „Miroslav Krleža”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[wdref-aef9c7775843b2ff1520d3fbc4f01e4e-10] „НИН online”. Accesat în 25 februarie 2017.

[wdref-ab658d50d010bd90d0b9444d3b93104b-11] (în germană) https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur. Accesat în 8 mai 2009. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-315f12cf531d3acfdfff8d34ea4e93ca-12] ttps://www.kriticnamasa.com/autor_en.php?id=50. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[13] Din lirica de dragoste a lumii, Editura Minerva, BPT, 1987, vol. I, p. 64.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]