Liudolf de Saxonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Genealogia dinastiei Ottoniene, cu Ludolf dux Saxonie în partea superioară, conform cronicii Sfântului Pantaleon, Köln, secolul al XII-lea

Liudolf (n. în jur de 805 - d. 12 martie 864 sau 866) a fost conte de Saxonia.

Liudolf era fiul contelui (Graf) Bruno (Brunhart)[1] cu soția sa, Gisla de Verla[2]; autorii ulteriori l-au numit ca duce al saxonilor răsăriteni (dux orientalis Saxonum, probabil începând din 850) și conte de Estfalia. Într-adevăr, Liudolf își extinsese posesiunile din Saxonia de est și a devenit conducător (dux) în timpul războaielor întreprinse de regele Ludovic Germanul din dinastia Carolingiană împotriva normanzilor și slavilor. Casa conducătoare a Franciei răsăritene (Germania, dinastia Ottoniană, este numită și dinastia Liudolfingilor pornind de la numele său, Liudolf fiind primul conducător consemnat al acestei dinastii.

Cândva înainte de anul 830 Liudolf s-a căsătorit cu Oda, fiică a princeps franci din neamul Billungilor. Oda a murit în 17 mai 913, se presupune că la impresionanta vârstă de 107 ani.[3]

El a avut șase copii:[4]

Prin căsătoria sa cu fiica unui nobil franc, Liudolf a pus în practică sugestiile propuse de Carol cel Mare pentru păstrarea integrității Imperiului francilor.

În 845/846, Liudolf și soția sa au călătorit la Roma pentru a solicita papei Sergiu al II-lea permisiunea de a fonda lăcașuri instituite după modelul bisericii din Brunshausen în jur de 852 și mutate în 881 pentru a constitui abația Gandersheim. Fiica minoră a lui Liudolf, Hathumod, a devenit prima abatesă.

Liudolf este înmormântat în Brunshausen.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Encyclopaedia Britannica, Vol 24, Ed. Hugh Chisholm, (1911), 268.
  2. ^ de:Liudolf (Sachsen)
  3. ^ Saint Odilo (Abbot of Cluny), Queenship and sanctity: The lives of Mathilda and The epitaph of Adelheid (trad. Sean Gilsdorf), Catholic University of America Press, 2004, p. 24.
  4. ^ Gerd Althoff și Christopher Carroll, Family, friends and followers: political and social bonds in medieval Europe Cambridge University Press, 2004, p. 38.
  5. ^ The rise of the medieval world, 500-1300: a biographical dictionary (ed. Jana K. Schulman), Greenwood Press, 2002, p. 271.
  6. ^ The rise of the medieval world, 500-1300: a biographical dictionary, p. 271.