Otto I de Saxonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Otto (sau Oddo, supranumit cel Ilustru) (n. cca. 851 – d. 30 noiembrie 912) a fost duce de Saxonia de la 880 până la moarte.

Viața[modificare | modificare sursă]

Otto era fiul mai mic al ducelui Liudolf de Saxonia cu soția sa Oda din familia Billungilor și a succedat în scaunul ducal fratelui său mai mare, Bruno, după ce acesta a murit în 880, într-o luptă împotriva vikingilor. Familia sa este numită Liudolfingi, după tatăl său, dar și Ottonieni, după nepotul său, împăratul Otto I "cel Mare".

Printr-un hrisov al regelui carolingian Ludovic cel Tânăr acordat abației Gandersheim în 26 ianuarie 877, pago Suththuringa (regiunea Thuringiei de sud) este descrisă ca aflându-se in comitatu Ottonis. Într-un hrisov din 28 ianuarie 897, Otto este menționat drept marchio, iar pago Eichesfelden (Eichsfeld) apare acum ca fiind în cadrul comitatului său (de fapt, mărcii sale). El a fost de asemenea și abate laic al abației de Hersfeld în 908. Otto a mai fost descris ca magni ducis Oddonis de către Widukind de Corvey, atunci când descrie căsătoria surorii sale Liutgarda cu regele Ludovic.

Otto a părăsit Saxonia rareori. El era un principe regional, iar seniorii săi, Ludovic cel Tânăr și împăratul Arnulf, cu fiecare dintre care a avut relații foarte bune, nu prea au intervenit în Saxonia. În practică, Otto era ca un rege în Saxonia și și-a stabilit ca tributari pe vecinii slavi polabi.

Potrivit lui Widukind of Corvey, lui Otto i s-a oferit titlul de rege al Franciei Răsăritene după moartea lui Ludovic Copilul în 911, însă nu a acceptat invocând vârsta înaintată, propunându-l în schimb pe Conrad de Franconia. Adevărul asupra acestei declarații însă îndoielnic.[1]

Soția lui Otto a fost Hathui de Babenberg (d. 903), fiica lui Henric de Franconia. Cei doi au avyut doi fii, Thankmar și Liudolf, care s-au stins înaintea lui, însă cel de al treilea fiu Henric "Păsărarul" a reușit să îi succeadă lui Otto ca duce de Saxonia, iar ulterior a fost ales ca rege al Germaniei. Fiica sa Oda s-a căsătorit cu regele carolingian Zwentibold de Lotharingia.

Otto a fost înmormântat în biserica abației de Gandersheim Abbey.

Surse[modificare | modificare sursă]

  • Reuter, Timothy, Germany in the Early Middle Ages 800–1056, New York, Longman, 1991.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Reuter, 135, o numește ca fiind "mai degrabă un panegiric decât istorie."