Listă de denumiri dacice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă de denumiri dacice (nu toate de origine dacică), cu echivalentul modern actual și sursa care le atestă.

Uneori surse diferite foloseau scrieri diferite ale aceluiași cuvânt, de aceea aici sunt scrise toate variantele.

Antroponime[modificare | modificare sursă]

A[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Avizina Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [1] Probabil este legat de numele Vezina.

N[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Natoporus Natopor cf. sanscrită nata 'îndoit', de nam 'îndoire' and cf. Nath 'sprijinire', 'căutare de ajutor'[2] Prinț dac dintr-o familie regală al unui trib costoboc, menționat pe o inscripție romană (II No. 1801) [2][3] Vezi și dacul Natu-spardo (atestat de Ammianus)[2]

Unii cercetători îl consideră ca fiind un nume tracic.[necesită citare]

O[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Oroles, Orola Din ar-, or- ‘vultur, pasăre mare’ [4] Prinț dac [5]

R[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Rescuturme Posibilă legătură cu cuvântul arian rai "splendoare, paradis" și raevant, revant "briliant", dacă "-sk" e parte a derivării.[6] Numele unei femei dacice. Inscripția (CIL III 1195),[7] [6] cf. numele Resculum (un cătun în Dacia) și Rascuporis / Rascupolis (nume găsit în triburile tracice ale sapeilor și bitinilor)[6]
Rhemaxos Rege get care a domnit la nord de Dunăre în jurul anului 200 î.e.n.
Rholes, Roles Căpetenie getică în Sciția Mică (Dio Cassius)
Rigozus Antroponim.[8]
Rolouzis Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [9]
Rubobostes Rege dac în Transilvania secolului II î.e.n.

S[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Scorylo Scorilo Din rădăcina *sker 'a sări, a se roti' [10] Numele unui general dac[6] Alte variante: Scoris (Scorinis) Este un nume "regal" dacic, găsit și la tracii din sudul Dunării.[11]

T[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Tarbus "tare, puternic" cf. bactriană thaurva (de tarva)[12] Posibil prinț al dacilor liberi[12][13]
Thiadicem Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [1]
Thiamarkos Rege dac (inscripția "Basileys Thiamarkos epoiei")[14]
Thiaper Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [9]
Tiati În inscripția CIL VI 1801 de la Roma.[15]
Tiatitis Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [9]
Tsinna, Zinnas, Sinna
  • Zinnas în IOSPE I2 136, Olbia, finele sec. I î.e.n. - începutul sec. II e.n.
  • Tsinna fiul lui Bassus în ISM V 27, Capidava (Sciția Mică), 2nd century
  • Titus Aurelius Sinna din Ratiaria (Moesia Superior) în CIL III 14507, Viminacium (Moesia Superior), anul 195
  • Sinna într-o diplomă militară din anul 246 (fără alte detalii, dar publicată de Peter Weiss în "Ausgewahlte neue Militardiplome" în Chiron 32 (2002), p. 513-7)
Tsiru Tsiru fiul lui Bassus în ISM V 27, Capidava (Sciția Mică), sec. II [16]

V[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Vezina 'Activ, viguros, energetic' PIE *ueg [17] Nume dac [12]

Z[modificare | modificare sursă]

Nume dac Varianta românească Etimologie sugerată Atestare Observații
Zalmoxis Zamolxe Zeu al dacilor, cunoscut colocvial în limba română ca și Zamolxe [12]
Zebeleizis, Gebeleizis, Gebeleixis, Nebeleizis Alte variante de nume al zeului dac Zamolxe [12]
Zia "iapă" cf. tracă Ziaka, sanscrită hayaka "cal" (Vezi Ziacatralis nume trac, care înseamnă "cel care hrănește caii")[12] Numele unei prințese dacice [12] Altă variantă: Ziais
Zoutula Ostracon al cavaleriei dacice recrutată după cucerirea romană și staționată în estul Egiptului [18]
Zyraxes Ziraxes Prinț al geților [19] Un nume asemănător îl are orașul Zurobara unde bara / vara = "oraș" și zuro = "fortificat" [19]

Vezi și Zurobara

Toponime[modificare | modificare sursă]

Nume dac Locație Etimologie Atestare Observații
Acidava (Acidaua) Enoșești, județul Olt, România Tabula Peutingeriana[20]
Amutria (Amutrion, Amutrium, Admutrium,[21] Ad Mutrium, Ad Mutriam, greacă veche Ἀμούτριον[22]) Se consideră a fi într-una din următoarele locații din Oltenia: Ptolemeu în lucrarea sa Geographia, Tabula Peutingeriana[25]
Apula (Apulon) Piatra Craivii, la 20 km nord de Alba-Iulia, România Tabula Peutingeriana[20] Apulum în latină, vezi și Apuli
Bersobis (Berzobim) Berzovia, județul Caraș-Severin, pe malul râului Bârzava, România "alb, strălucitor" incluzând mesteacăn din rădăcina *bhereg > ber(e)z [26]

Alternativ, ar putea fi comparat cu Berzama, nume de localitate din Tracia, între Amhialos și Kabyle, și din bactriană Bareza ‘înălțime’ [27]

Singura propoziție care a supraviețuit din jurnalul de campanie a lui Traian, în lucrarea în latină a lui Priscian, Institutiones grammaticae [28]
Napoca (Napuca) Cluj-Napoca, județul Cluj, România[29] Următoarele sunt cele mai importante ipoteze privind etimologia denumirii Napoca':

Indiferent de aceste ipoteze, cercetătorii sunt de acord că acest nume precedă cucerirea romană (106 e.n.).[32]

Tabula Peutingeriana[20] [29]

Hidronime[modificare | modificare sursă]

Nume dac Nume românesc Etimologie Atestare
Alutus, Aloutas Olt Posibila etimologie: "alu" (sanscrita), insemnand "pluta, obiect plutitor, ulcior de apa, recipient mic cu apa". Ptolemeu, Iordanes
Amutrion, Amutria Motru
Argessos, Ordessos Argeș
Buseos Buzău în original Μ[π]ουσεος, iar Μπ se pronunță B
Crisus Criș
Donaris Dunărea de Sus
Hyerassus, Tiarantos, Gerasus, Seratos Siret
Istros Dunărea de Jos[33] Numele Istros, din greaca antică, a fost împrumutat din tracă/dacă, înseamnând "puternic, rapid", asemănător cu cuvântul din sanscrită is.iras "rapid".[33]
Maris, Marisos Mureș Herodot, Strabon
Naparis Ialomița a) Conform lui Russu, 'curgere' / 'umezeală', are probabil aceeași rădăcină cu Napoca (actualul oraș Cluj-Napoca) [34]

b) Conform lui Pârvan, după Tomaschek, are o însemnătate asemănătoare cu lituanianul Napras, cu o probabilitate ridicată de a se trage din rădăcina nebh-“a izvorî”. [35]

c) Conform lui Bogrea, 'izvor' comparat cu persana veche napas ‘izvor’ [35]

Herodot (IV 48) [34] [36]
Patissus, Pathissus, Tisia Tisa
Pyretus, Pyretos, Pyresos, Porata Prut
Rabon Jiu
Samus Someș
Sargetia Strei
Tyras Nistru
Tibisis Timiș Herodot

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Dana 2003, p. 183.
  2. ^ a b c d Tomaschek 1883, p. 406.
  3. ^ Dana 2006, p. 117.
  4. ^ Russu 1967, p. 133.
  5. ^ Tomaschek 1883, p. 407.
  6. ^ a b c d Tomaschek 1883, p. 408.
  7. ^ Kugener & Herrman 1977, p. 516.
  8. ^ Russu 1967, p. 156.
  9. ^ a b c Dana 2003, p. 179.
  10. ^ Russu 1967, p. 136.
  11. ^ Petolescu 1985, p. 646.
  12. ^ a b c d e f g Tomaschek 1883, p. 409.
  13. ^ Batty, Roger (2007): Rome and the Nomads: the Pontic-Danubian realm in antiquity, Presa Universității Oxford, ISBN: 0-19-814936-0, ISBN: 978-0-19-814936-1, pagina 366
  14. ^ Berciu 1981, p. 139-140.
  15. ^ Dana 2003, p. 174.
  16. ^ Dana & 2001-2003, p. 88.
  17. ^ Russu 1969, p. 145, 154 and 160.
  18. ^ Dana 2003, p. 185.
  19. ^ a b Tomaschek 1883, p. 410.
  20. ^ a b c Tabula Peutingeriana, Segmentum VIII.
  21. ^ a b Pippidi 1976, p. 17.
  22. ^ Nobbe 1845, p. 10.
  23. ^ Diaconovich 1898, p. 758.
  24. ^ a b Schütte 1917, p. 96.
  25. ^ Tabula Peutingeriana, Segmentum VII.
  26. ^ Parvan 1926, p. 245.
  27. ^ Tomaschek 1883, p. 402.
  28. ^ Priscian 520, VI 13.
  29. ^ a b Bunbury 1879, p. 516.
  30. ^ Pârvan (1982) p.165 and p.82
  31. ^ Paliga (2006) 142
  32. ^ a b Lukács 2005, p. 14.
  33. ^ a b Katičić & Križman 1976, p. 144.
  34. ^ a b Russu 1969, p. 130 and 154.
  35. ^ a b Brugmann et al. 2009, p. 324.
  36. ^ Herodotus(autor) & Rawlinson (translator), p. 163.