Květa Fialová

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Květa Fialová
Date personale
Nume la naștereKvětoslava Fialová Modificați la Wikidata
Născută[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Veľké Dravce, Banskobystrický kraj, Slovacia[6] Modificați la Wikidata
Decedată (88 de ani)[7][4][5][8] Modificați la Wikidata
Praga, Cehia[9][8][1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăLazisko Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPavel Háša[*][[Pavel Háša (Czech director)|​]]
Jiří Josek[*][[Jiří Josek (Czech actor, film director, dramaturge and translator)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia
 Cehia Modificați la Wikidata
ReligieBudism Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță de teatru[*]
actriță de film
actor de dublaj[*]
autor de non-ficțiune[*]
actriță Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiČeský Těšín[*][[Český Těšín (Czech town)|​]][1]
Opava[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă[10]
limba slovacă Modificați la Wikidata
Alma materJanáčkova akademie múzických umění[*][[Janáčkova akademie múzických umění (public university in Brno, Czech Republic)|​]][1]
Alte premii
Artis Bohemiae Amicis[*][[Artis Bohemiae Amicis (Medal awarded by the Czech Ministry of Culture)|​]] (2011)
Cena Thálie[*][[Cena Thálie (Award presented by The Czech Actors' Association)|​]] (2010) Modificați la Wikidata
Květa Fialová și Jaroslav Marvan⁠(d) (film Plavecký mariáš⁠(d), 1952)

Květa Fialová (n. , Veľké Dravce, Banskobystrický kraj, Slovacia – d. , Praga, Cehia) a fost o actriță cehă de teatru, film și de de televiziune. A fost soția regizorului Pavel Háša⁠(d).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Květa Fialová s-a născut în 1929 în Veľké Dravce în Slovacia. Mama ei a fost artista și sculptorița Květoslava Fialová, iar tatăl său a fost Vlastimil Fiala venit din Opočnice lângă Poděbrady (Austro-Ungaria),[11] un aviator militar (colonel) și legionar în Rusia în timpul primului război mondial. Fialová a spus despre părinții ei că „mama a fost budistă, iar tata un evanghelic strict”.[12] Familia a locuit în Slovacia până în 1938, când au fost expulzați după anexarea satului Veľké Dravce de către Ungaria. S-a mutat la Žďár în Police nad Metují și mai târziu la Borohrádek.

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în mai 1945, Květa Fialová a fost violată de doi soldați ai Armatei Roșii. Mai târziu, ea însăși a asistat la execuția lor de către un pluton de execuție în fața regimentului. În memoriile ei, a afirmat că de atunci s-a opus sexului.

După sfârșitul războiului, ea a studiat și a absolvit (între 1947–1951) actoria dramatică la Facultatea de Teatru a Academiei de Arte Teatrale Janáček din Brno. [13] Ea a lucrat în mai multe teatre regionale, în České Těšín (imediat după încheierea războiului înainte de a se alătura JAMU),[14] Opava (1950–1951), České Budějovice (1951–1954), în Köln (1954–1956) în Martin, Slovacia (1956–1957).[15] Din 1958 a fost în angajată a  Teatrului ABC din Praga, care era condus în aceea perioadă de Jan Werich. După fuziunea Teatrului ABC cu teatrele municipale din Praga (Městská divadla pražská⁠(d))  a lucrat din 1963 până în 1990[16] și în anii următori ca oaspete permanent.

A debutat în cinematografie în anii 1940 și a jucat numeroase roluri în peste 120 de filme.[17] În mod similar, mai târziu a apărut în producții și seriale de televiziune, dar și la dublaj. Probabil cel mai faimos rol al ei este personajul cântăreței de bar Tornado Lou din parodia Joe Limonadă (titlul original: în cehă Limonádový Joe aneb Koňská opera) (cunoscuta melodie Když v baru houstne dým a fost interpretată de Yvetta Simonová⁠(d)).

Květa Fialová s-a căsătorit pentru prima dată, pentru scurt timp, la vârsta de 21 de ani, cu dramaturgul Jiří Josko[17] (o variantă a numelui ei, Květa Josková,[18] este de asemenea listată în baza de date autorizată a Bibliotecii Naționale a Republicii Cehe). A doua oară, ea a trăit într-o căsătorie, timp de o jumătate de secol, cu regizorul Pavle Háša, până la moartea lui la 5 august 2009. În decembrie 1962, a născut o fiică, Zuzana,[19] care mai târziu i-a născut o nepoată, Dominika.

Religia ei a fost budismul.

Ultimii ani[modificare | modificare sursă]

Květa Fialová în 2009

În 2009, în vacanța de vară, a avut probleme cu inima, apoi a suferit o embolie pulmonară, din cauza căreia nu a putut nici măcar să participe la înmormântarea soțului ei, Pavel Háša.[20]

În februarie 2015, a suferit un atac de cord.[20] Din aprilie 2015, ea a locuit în centrul de tratare Alzheimer din Průhonice, Boemia Centrală. În septembrie 2017, a fost transferată la Spitalul Universitar Thomayer din Praga din cauza unor complicații de sănătate. Ea a murit, ca și soțul ei, de boala Alzheimer, în dimineața zilei de 26 septembrie 2017, la vârsta de 88 de ani.[17]

Roluri de teatru (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • 1948 W. Shakespeare : A douăsprezecea noapte, Viola (alternativ cu Jarmila Lázničková), Teatrul Regional din Brno, regia Milan Pásek⁠(d)
  • 1952 M Gorki: Orășeni, Tatiana, Teatrul Regional din České Budějovice, regia Miroslav Macháček
  • 1954 A. V. Suchovo-Kobylin: Nunta lui Krečinský, Lidočka, Teatrul Regional Regional din České Budějovice, regia Karel Hlušička⁠(d)
  • 1956 J. Drda: Hrátky s čertem, Teofil, Teatrul Regional Municipal Kolín, regia Zdeněk Míka
  • 1961 C. Gozzi : Trei portocale, Morgana, Divadlo ABC, regia Miroslav Horníček
  • 1963 Galina Morozovová: Krásná neznámá, Doctor, Teatru de Comedie, regia Eva Sadková, 33 de reluări
  • 1964 Félicien Marceau: Vajíčko, Charlotte, Teatru de Comedie, regia Ota Ornest, 185 reluări
  • 1964 W. Shakespeare: Neguțătorul din Veneția, Jessika, Teatrul de Comedie, regia Karel Svoboda, 35 de reluări
  • 1964 J. Brandon–Thomas: Mătușa lui Charley, Amy, Teatrul ABC, regia Ivan Weiss, 248 de reluări
  • 1965 František Xaver Svoboda⁠(d): Čekanky, Mína, Teatrul ABC, regia Karel Svoboda, 48 de reluări
  • 1966 Dario Fo: Nepokradeš a když, tak ne málo, Prostituată, Teatrul ABC, regia Ivan Weiss, 50 de reluări
  • 1966 Alex Coppel: Hraběte jsem zabil já!, Renée, Teatrul ABC, regia František Miška, 66 de reluări
  • 1968 David Ellis: Učiň mne vdovou, Vicky, Teatru de Comedie, regia Ladislav Vymětal, 37 de reluări
  • 1969 George Feydeau: Postarej se o Amálku! , Irena, Teatrul de Comedie, regia František Miška, 41  de reluări
  • 1970 Lev Tolstoi : Anna Karenina, Prințesa de Tver, Teatrul de Cameră, regia Jaromír Pleskot, 45 de reluări
  • 1970 František Ferdinand Šamberk, H. Šimáčková: Nezapřeš nikdy ženy své, Erna, Teatrul de Comedie, regia Karel Svoboda, 55 de reluări
  • 2010 C. Higgins⁠(d): Harold a Maude, Maude, Teatrul Slovac Uherské Hradiště, regia Igor Stránský
  • 2012 Éric-Emmanuel Schmitt: Oscar și Tanti Roz, Tanti Roz, Teatrul Slovac Uherské Hradiště, regia Zoja Mikotová
  • 2013 Bengt Ahlfors:Popel a pálenka, Věra Malmgrenová, Teatrul Slovac Uherské Hradiště, regia Igor Stránský

Filmografie (selecție)[modificare | modificare sursă]

Televiziune[modificare | modificare sursă]

  • 1970 Bližní na tapetě (Vecinii pe tapet, serial TV de micro-comedii cu Mici erori judiciare) - rol: prietena mamei lui Chmelařová, colegă de serviciu (povestea a 9-a: Războiul fetelor) (1974: povestea a 13-a: Călătorie către necunoscut)
  • 1973 Visul unei nopți de vară (adaptare TV)
  • 1974 Bližní na tapetě (adaptare TV) - rol: soția lui Micinka
  • 1976 Třicet případů majora ZemanaCele treizeci de cazuri ale maiorului Zeman - episodul: Dáma s erbem - rol: Anna Horáková (Cathreen von Laubringen)
  • 1977 Mamzelle Nitouche (adaptare TV a operetei)
  • 1979 Zákon rovnosti (producție TV) - rol: Contesa Tereza
  • 1986 Světlo v tmách (comedie TV) - rol: domnișoara Jarmila Plačková (din ciclul: 3x Eduard Bass
  • 1988 Druhý dech (serial TV)
  • 1992 Náhrdelník (serial TV)
  • 1993 Arabela se vrací aneb Rumburak králem Říše pohádek (Arabela se întoarce, serial TV)
  • 2007 Chetnické humoresky (serial TV) – episodul 27 (Majland) – rol: Květa Menšíková (sora lui Menšíkové – Jiřiny Bohdalová)
  • 2012 Život je ples (serial TV) – rol: Líza Lupačová
  • 2012 Gympl s (r)učením omezeným (serie TV) – rol: babi Chmelíková
  • 2014 Madame (serial TV)

Roluri radio[modificare | modificare sursă]

  • 1991 – Lenka Procházková⁠(d)ː Patru soții ale lui Alexandru cel Mare. Distribuție: Alexandru de Macedonia (Oldřich Vízner), Olympia, mama sa (Květa Fialová), Aristotel (Ilja Racek), Kleitos, adjutantul lui Alexandru (Václav Knop), Néfastión, adjutantul lui Alexandru (Ivan Gübel), Parmenion, generalul (Antonín Molčík), reporter (Josef Somr), Dareios, Marele Rege al Persiei (Vladimír Brabec), bunica, mama sa (Stella Zázvorková), Stateira, soția sa (Jana Štěpánková), Roxana, fiica sa (Dana Batulková) etc. Regia: Ivan Chrz
  • 2006 George Tabori : Matčina Couráž, Radio Ceh, traducere: Petr Štědroň, muzică: Marko Ivanovič⁠(d), dramaturgie: Martin Velíšek, regia Aleš Vrzák . Persoane și distribuție: fiu (Jiří Ornest⁠(d)), mama (Květa Fialová), Kelemen (Jiří Lábus), Usoplenec (David Novotný⁠(d)), ofițer german (Jaromír Dulava), primul polițist (Stanislav Zindulka), al doilea polițist (Antonín Molčík), unchiul Julius (Miloš Hlavica), Marta (Růžena Merunková), amantă + voce (Vojtěch Hájek), amantă + voce (Michal Zelenka), voci (Petra Jungmanová, Zdeněk Hess și Otmar Brancuzský ), soția îngrijitorului + voce (Bohumová) + cânt (Michael Dushinsky). Piesa a fost nominalizată în competiția Prix Bohemia Radio 2006 la categoria „Producție radio pentru un public adult”. [21]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d REGO, accesat în  
  2. ^ a b „Květa Fialová”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ a b Květa Fialová, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ a b c d Květa Fialová, Autoritatea BnF 
  6. ^ „Květa Fialová”, Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b Mirka Spáčilová[*][[Mirka Spáčilová (Czech film and television critic)|​]] (), Zemřela Květa Fialová, kněžna z Babičky a Tornádo Lou z Limonádového Joe (în cehă), MAFRA[*][[MAFRA (Czech media company)|​]], accesat în  
  8. ^ a b c The Fine Art Archive, accesat în  
  9. ^ Smrt Květy Fialové (†88): Dcera Zuzana promluvila o posledních okamžicích! (în cehă) 
  10. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  11. ^ Kronikář Otto Věříš z Opočnice pomáhal herečce Květě Fialové
  12. ^ Rozhovor s Květou Fialovou
  13. ^ https://www.digitalniknihovna.cz/mzk/view/uuid:41015640-7e57-11e6-bb23-005056827e51?page=uuid:737fa510-94b7-11e6-9328-005056825209.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ Josef Tomeš⁠(d) a kol. Český biografický slovník XX. století I, s. 309.
  15. ^ Miloš Fikejz⁠(d). Český film : herci a herečky I, s. 264.
  16. ^ Marie Valtrová: ORNESTINUM, Slavná éra Městských divadel pražských, Brána : Praha, 2001, str. 134, 191, ISBN: 80-7243-121-8.
  17. ^ a b c „Zemřela Květa Fialová. Laskavá čarodějnice i Arizonská pěnice”. 
  18. ^ AUT - Úplné zobrazení záznamu, aut.nkp.cz 
  19. ^ Marie Valtrová: ORNESTINUM, Slavná éra Městských divadel pražských, Brána : Praha, 2001, str. 134, ISBN: 80-7243-121-8
  20. ^ a b Špatné zprávy o stavu Květy Fialové (88): Přestal jí fungovat mozek!
  21. ^ . Český rozhlas http://www.rozhlas.cz/prixbohemia/archiv/_zprava/279581.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ČERNÝ, Jindřich. Osudy českého divadla po druhé světové válce – Divadlo a společnost 19451955, Praha : Academia, 2007, str. 385, ISBN: 978-80-200-1502-0
  • Česká divadla : encyklopedie divadelních souborů. Praha : Divadelní ústav, 2000. 615 s. ISBN: 80-7008-107-4. S. 1, 265, 495.
  • FIKEJZ, Miloš. Český film : herci a herečky. I. díl : A–K. 1. vydání (dotisk). Praha : Libri, 2009. 750 s. ISBN: 978-80-7277-332-9. S. 264–266.
  • Kdo je kdo : 91/92 : Česká republika, federální orgány ČSFR. Díl 1, A–M. Praha: Kdo je kdo, 1991. 636 s. ISBN 80-901103-0-4. S. 196.
  • Kdo je kdo = Who is who : osobnosti české současnosti : 5000 životopisů / (Michael Třeštík editor). 5. vyd. Praha: Agentura Kdo je kdo, 2005. 775 s. ISBN 80-902586-9-7. S. 139.
  • TOMEŠ, Josef, a kol. Český biografický slovník XX. století : I. díl : A–J. Praha ; Litomyšl: Paseka ; Petr Meissner, 1999. 634 s. ISBN 80-7185-245-7. S. 309.
  • VALTROVÁ, Marie. Kronika rodu Hrušínských, Odeon, Praha, 1994, str. 323, 339, 385, ISBN: 80-207-0485-X
  • VALTROVÁ, Marie. ORNESTINUM, Slavná éra Městských divadel pražských, Brána, Praha, 2001, str. 16, 23, 72, 123, 134–7, 191, ISBN: 80-7243-121-8
  • VALTROVÁ, Marie – ORNEST, Ota. Hraje váš tatínek ještě na housle?, Primus, Praha, 1993, str. 260, 277, ISBN: 80-85625-19-9

Legături externe[modificare | modificare sursă]