Karen Horney

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Karen Horney
Karen Horney 1938.jpg
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Blankenese[*], Germania Modificați la Wikidata
Decedată (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
New York, SUA Modificați la Wikidata
CopiiBrigitte Horney[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania
Flag of the United States (1912-1959).svg SUA Modificați la Wikidata
Etniegermană Modificați la Wikidata
Ocupațiepsihiatru
psihanalistă[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea din Freiburg
Universitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata
SocietățiGerman Psychoanalytical Society[*]
New York Psychoanalytic Society[*]  Modificați la Wikidata
Parte a seriei de articole despre
Psihanaliză
Unofficial psychoanalysis symbol

Karen Horney (/ˈhɔrn/ ;[2][3] născută Danielsen, n. , Blankenese[*], Germania – d. ,[1] New York, SUA) a fost o psihiatră și psihanalistă germană care a practicat în anii târzii ai carierei sale în Statele Unite ale Americii.

Teoriile sale puneau la îndoială câteva din viziunile tradiționale ale lui Sigmund Freud, în special teoriile sale referitoare la sexualitate și orientarea instictuală a psihoanalizei. Karen Horney este creditată ca autoarea fondatoare a psihologiei feministă, considerată a fi un răspuns la teoria freudiană a invidiei penisului.

Psihologa germană nu a fost de acord cu opinia lui Freud referitoare la diferențele inerente dintre psihologia femeii și cea a bărbatului, tratându-le prin prisma diferențelor culturale și sociale și nu prin prisma biologiei.[4] Din acest motiv, a fost adesea clasificată ca fiind neo-freudiană.

Viață timpurie[modificare | modificare sursă]

Karen Horney a fost născută Karen Danielsen la data 16 septembrie 1885 în Blankenese, Germania, lângă Hamburg. Tatăl său, Berndt Wackels Danielsen (1836–1910), a fost un căpitan norvegian de vas, un tradiționalist devotat gândirii patriarhale, fiind numit de copiii săi „cel care aruncă cu Biblia.” Mama sa, Clotilde, născută van Ronzelen (1853–1911), de origine olandeză, cunoscută ca "Sonni", era foarte diferită, fiind mult mai deschisă decât Berndt.[5]

Educație și tinerețe[modificare | modificare sursă]

În anul 1904, mama lui Karen l-a părăsit pe soțul său (deși nu au divorțat niciodată), împreună cu toți copii săi. În 1906, Karen a devenit studentă la facultatea de medicină, fiind sprijinită de mama sa, în ciuda opunerii tatălui său.[6]

Carieră și lucrări[modificare | modificare sursă]

În 1920, Horney a acceptat un post de psihoanalist la Institutul de psihoanaliză din Berlin, calitate în care a predat psihanaliză pentru mai mulți ani. Ulterior, după ce s-a mutat în Statele Unite, a predat psihanaliza la The New School din New York City. Un alt psihanalist german, Karl Abraham, considerat de către Sigmund Freud ca fiind cel mai dotat elev al său, o considera pe Karen Horney ca fiind o extrem de dotată analistă a psihologiei umane precum și o profesoară de psihanaliză de mare calitate.

„Devierea” lui Horney față psihologia lui Freud a dus la demisia sa din poziția sa, pentru ca foarte curând să se mute în Statele Unite pentru a preda la Medical College of New York (la Colegiul universitar medical al orașului New York). Psihiatra germană a fondat de asemenea și o revistă de specialitate, Jurnal de psihanaliză american (conform originalului, American Journal of Psychoanalysis). Karen Horney a continuat să predea la New York Medical College, să scrie lucrări de specialitate și să practice ca medic psihiatru până la moartea sa survenită în 1952.

Teoria nevrozei[modificare | modificare sursă]

Horney a studiat nevroza într-un mod diferit față de modul în care alți psihanaliști ai timpului au tratat acest subiect.[7] Largul său interes în studierea acestui subiect a făcut ca psihanalista germană să ajungă la o detailată teorie a nevrozei, bazată pe numeroasele fapte culese de la proprii săi pacienți. Karen Horney era convinsă că fenomenul nevrozei este un proces continuu, de-a lungul întregii vieți a unui pacient suferind de această condiție.

Cea mai importantă contribuție a lui Karen Horney la analizarea complexă a nevrozei este lucrarea, devenită de referință, Neurosis and Human Growth (în limba română Neuroza și creșterea omului), Norton, New York, 1950, ISBN 0-393-00135-0.


Narcisism[modificare | modificare sursă]

Horney saw narcissism quite differently from Freud, Kohut and other mainstream psychoanalytic theorists in that she did not posit a primary narcissism but saw the narcissistic personality as the product of a certain kind of early environment acting on a certain kind of temperament. For her, narcissistic needs and tendencies are not inherent in human nature.

Neo-Freudianism[modificare | modificare sursă]

Horney, alături de psihanalistul Alfred Adler, formează disciplina Neo-Freudian.

Teoria sinelui[modificare | modificare sursă]

Horney also shared Abraham Maslow's view that self-actualization is something that all people strive for. By "self" she understood the core of one's own being and potential.[8]

Psihologia feministă[modificare | modificare sursă]

Horney was also a pioneer in the discipline of feminine psychiatry.[9][10] As one of the first female psychiatrists, she was the first of her gender to present a paper regarding feminine psychiatry.

Karen Horney Clinic[modificare | modificare sursă]

The Karen Horney Clinic opened on May 6, 1955 in New York City, in honor of Horney's achievements. The institution seeks to research and train medical professionals, particularly in the psychiatric fields, as well as serving as a low-cost treatment center. The Clinic has recently witnessed an increase of patients not suitable for psychoanalysis for

Lucrări[modificare | modificare sursă]

The following are all still in print:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Karen Horney”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ „Say How? A Pronunciation Guide to Names of Public Figures”. loc.gov. Accesat în . 
  3. ^ „Merriam-Webster online”. merriam-webster.com. Accesat în . 
  4. ^ Schacter, GILBERT, WEGNER, Daniel (). Psychology (ed. 1. publ., 3. print.). Cambridge: Worth Publishers. p. 180. ISBN 978-1-429-24107-6. 
  5. ^ Mama sa fusese, conform biogafei Marcia Westcott, Legalitatea feministă a lui Karen Horney, New Haven, Connecticut, 1986, pagnile 7–8, „fiind adesea deprimată, iritabilă și dominatoare cu Karen”.
  6. ^ Karen Horney
  7. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Paris1
  8. ^ Horney, Neurosis and human growth. Chapter 6. Alienation from self.
  9. ^ Paris, Karen Horney: a psychoanalyst's search. Part 2. The Freudian phase and feminine psychology.
  10. ^ Westkott, The feminist legacy.

Note[modificare | modificare sursă]

  • Carlson, N.R. & Heth, C.D. (2007). Psychology the science of behaviour. 4th ed. Upper Saddle River, New Jersey: Pearson Education, Inc., 459.
  • Paris, Bernard J. Karen Horney: a Psychoanalyst's Search for Self-understanding, Yale University Press, New Haven, 1994. ISBN 0-300-06860-3
  • Quinn, Susan. Mind of Her Own: the Life of Karen Horney, Summit Books, New York, 1987. ISBN 0-201-15573-7
  • Rubins, Jack L. Karen Horney: Gentle Rebel of Psychoanalysis, Summit Books, New York, 1978. ISBN 0-8037-4425-0
  • Westkott, Marcia. The Feminist Legacy of Karen Horney, Yale University Press, New Haven, 1986. ISBN 0-300-04204-3
  • Dr. C. George Boeree (Psychology Department, Shippensburg University) Personality Theories. KAREN HORNEY (HTML)
    The same article in PDF format
  • Lead Article: Health and Growth (The article is devoted to Karen Horney's Neurosis and Human Growth) // MANAS Journal Volume XXIII, 1970 No. 16 April 22.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Karen Horney.