Josef Breuer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Josef Breuer
Jozef Breuer, 1877.jpg
Josef Breuer
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[2][4] Modificați la Wikidata
Viena, Republica Austriacă Modificați la Wikidata
ÎnmormântatDöbling Cemetery[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of Austria.svg Austria Germană
Flag of Austria.svg Republica Austriacă Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
profesor universitar
filozof
psihanalist[*]
fiziologist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
Parte a seriei de articole despre
Psihanaliză
Unofficial psychoanalysis symbol

Josef Breuer (n. ,[1][2][3][4] Viena, Imperiul Austriac – d. ,[2][4] Viena, Republica Austriacă) a fost un medic și neurofiziolog austriac, evreu de origine. Prin activitatea sa din anii 1880 cu pacienta Bertha Pappenheim, cunoscută sub pseudonimul de Anna O., a dezvoltat cura prin vorbire (metoda cathartică), punând bazele psihanalizei, dezvoltată ulterior de protejatul lui, Sigmund Freud.[5]

Formarea[modificare | modificare sursă]

Născut în Viena, tatăl său, Leopold Breuer, a predat religia în Viena, iar mama lui a murit când el era foarte tânăr, așa că a fost crescut de bunica maternă și educat de tatăl său până la vârsta de opt ani. A absolvit Akademisches Gymnasium din Viena în 1858 și apoi s-s înscris la facultatea de medicină a Universității din Viena. Și-a trecut examenele în 1867 și a început să lucreze ca asistentul internistului Johann Oppolzer la universitate.

Anna O.[modificare | modificare sursă]

Breuer este mai bine cunoscut pentru activitatea sa cu Anna O. (pseudonim al Berthei Pappenheim), o femeie care suferea de isterie sau „paralizie a membrelor, precum și tulburări de vedere și vorbire.”[6] Breuer a observat că simptomele bolii se reduceau sau dispăreau după ce aceasta își verbaliza trăirile. Bertha numea în glumă această procedură curățarea coșului de fum. Această practică a devenit cunoscută sub numele de „cură prin vorbire”. Breuer mai târziu s-a referit la ea ca "metoda cathartică".

Pe atunci, Breuer era mentorul tânărului Sigmund Freud, pe care l-a inițiat în practica medicală. Ernest Jones spunea: "Freud era foarte interesat să audă despre cazul Annei O., care a lăsat o profundă impresie asupra lui";[7], iar în cartea sa Despre psihanaliză. Cinci prelegeri ținute la Universitatea Clark, Freud a subliniat generos: „Eram student și lucram la examenele mele finale când (...) Breuer, a făcut uz de această procedură pentru prima oară (în 1880-2) (...) Până la acel moment, nu mai înlăturase nimeni vreun simptom al isteriei printr-o astfel de metodă.”[8]

Familia[modificare | modificare sursă]

Breuer s-a căsătorit cu Matilda Altmann în 1868, și au avut cinci copii. Fiica lui, Dora, s-a sinucis pentru a scăpa de deportarea nazistă. Una dintre fiicele sale, Margareta Schiff, a pierit în Theresienstadt pe 9 septembrie 1942. Nepoata lui Breuer, Hanna Schiff, a murit încarcerată de naziști.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Josef Breuer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Josef Breuer, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Josef Breuer, Who Named It?, accesat în  
  5. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/79009/Josef-Breuer
  6. ^ O. L. Zangwill, in Richard Gregory ed, The Oxford Companion to the Mind (Oxford 1987) p. 118.
  7. ^ Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud (London 1962) p. 204.
  8. ^ Sigmund Freud, Five Lectures on Psycho-Analysis (Penguin 1995) pp. 1–2 and p. 10.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]