Josef Breuer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Josef Breuer
Jozef Breuer, 1877.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[2][4] Modificați la Wikidata
Viena, Republica Austriacă Modificați la Wikidata
ÎnmormântatDöbling Cemetery[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of Austria.svg Austria Germană
Flag of Austria.svg Republica Austriacă Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata
Parte a seriei de articole despre
Psihanaliză
Unofficial psychoanalysis symbol

Josef Breuer (n. ,[1][2][3][4] Viena, Imperiul Austriac – d. ,[2][4] Viena, Republica Austriacă) a fost un medic și neurofiziolog austriac, evreu de origine. Prin activitatea sa din anii 1880 cu pacienta Bertha Pappenheim, cunoscută sub pseudonimul de Anna O., a dezvoltat cura prin vorbire (metoda cathartică), punând bazele psihanalizei, dezvoltată ulterior de protejatul lui, Sigmund Freud.[5]

Formarea[modificare | modificare sursă]

Născut în Viena, tatăl său, Leopold Breuer, a predat religia în Viena, iar mama lui a murit când el era foarte tânăr, așa că a fost crescut de bunica maternă și educat de tatăl său până la vârsta de opt ani. A absolvit Akademisches Gymnasium din Viena în 1858 și apoi s-s înscris la facultatea de medicină a Universității din Viena. Și-a trecut examenele în 1867 și a început să lucreze ca asistentul internistului Johann Oppolzer la universitate.

Anna O.[modificare | modificare sursă]

Breuer este mai bine cunoscut pentru activitatea sa cu Anna O. (pseudonim al Berthei Pappenheim), o femeie care suferea de isterie sau „paralizie a membrelor, precum și tulburări de vedere și vorbire.”[6] Breuer a observat că simptomele bolii se reduceau sau dispăreau după ce aceasta își verbaliza trăirile. Bertha numea în glumă această procedură curățarea coșului de fum. Această practică a devenit cunoscută sub numele de „cură prin vorbire”. Breuer mai târziu s-a referit la ea ca "metoda cathartică".

Pe atunci, Breuer era mentorul tânărului Sigmund Freud, pe care l-a inițiat în practica medicală. Ernest Jones spunea: "Freud era foarte interesat să audă despre cazul Annei O., care a lăsat o profundă impresie asupra lui";[7], iar în cartea sa Despre psihanaliză. Cinci prelegeri ținute la Universitatea Clark, Freud a subliniat generos: „Eram student și lucram la examenele mele finale când (...) Breuer, a făcut uz de această procedură pentru prima oară (în 1880-2) (...) Până la acel moment, nu mai înlăturase nimeni vreun simptom al isteriei printr-o astfel de metodă.”[8]

Familia[modificare | modificare sursă]

Breuer s-a căsătorit cu Matilda Altmann în 1868, și au avut cinci copii. Fiica lui, Dora, s-a sinucis pentru a scăpa de deportarea nazistă. Una dintre fiicele sale, Margareta Schiff, a pierit în Theresienstadt pe 9 septembrie 1942. Nepoata lui Breuer, Hanna Schiff, a murit încarcerată de naziști.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Who Named It?, accesat în  
  5. ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/79009/Josef-Breuer
  6. ^ O. L. Zangwill, in Richard Gregory ed, The Oxford Companion to the Mind (Oxford 1987) p. 118.
  7. ^ Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud (London 1962) p. 204.
  8. ^ Sigmund Freud, Five Lectures on Psycho-Analysis (Penguin 1995) pp. 1–2 and p. 10.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]