Sari la conținut

Sabina Spielrein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sabina Spielrein
Sabina Spielrein
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Rostov-pe-Don, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată (56 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Zmiiovskaia Balka, RSFS Rusă, URSS[3][2] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomucidere[1][4] Modificați la Wikidata
PărințiEva Spielrein[*][[Eva Spielrein (dentist)|]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriȘpilrein, Isaak Naftulievici[*][[Șpilrein, Isaak Naftulievici (Soviet psychologist (1891-1937))|]]
Șpilrein, Ian Nikolaevici[*][[Șpilrein, Ian Nikolaevici (matematician rus)|]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus[5][6]
 Uniunea Sovietică[5][6][7] Modificați la Wikidata
Ocupațiepsihiatru
psihanalistă[*]
eseistă
doctoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitegermană[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniupsihanaliză  Modificați la Wikidata
InstituțiePsychiatrische Universitätsklinik Zürich[*][[Psychiatrische Universitätsklinik Zürich (hospital in Switzerland)|]]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Zürich[9]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratEugen Bleuler  Modificați la Wikidata

Sabina Nikolaievna Spielrein[10] (în rusă Сабина Николаевна Шпильрейн; n. , Rostov-pe-Don, Imperiul Rus – d. , Zmiiovskaia Balka, RSFS Rusă, URSS) a fost un medic rus evreu și psihanalistă. Ea a fost pacienta și eleva lui Carl Gustav Jung și prima femeie care a primit un doctorat în munca psihanalitică.

Ea a fost succesiv pacienta, apoi studenta, apoi colega lui Carl Gustav Jung, cu care a avut o relație intimă în perioada 1908-1910, așa cum este documentat în corespondența și jurnalele lor.[11][12][13] De asemenea, ea s-a întâlnit, a corespondat și a avut o relație colegială cu Sigmund Freud. Unul dintre cei mai cunoscuți care au fost psihanalizați de ea a fost specialistul elvețian în psihologia dezvoltării, Jean Piaget.[14] Ea a lucrat ca psihiatru, psihanalist, pedagog și pediatru în Elveția și Rusia.[15] Într-o carieră profesională de treizeci de ani, a publicat peste 35 de lucrări în trei limbi (germană, franceză și rusă), care acoperă psihanaliza, psihologia dezvoltării, psihologia și psihologia educațională.[16] [17] Cea mai cunoscuta și probabil cea mai influentă lucrare publicată în domeniul psihanalizei este eseul intitulat "Die Destruktion als Ursache des Werdens" (Distrugerea drept cauza de a intra în ființă), scrisa în limba germana în 1912.[18][19] Sabina a fost, de asemenea, cunoscută ca pionier al psihanalizei și unul dintre primii care a introdus ideea de instinctul morții. A fost unul dintre primii oameni care au efectuat un studiu de caz privind schizofrenia și a realizat o disertație în jurnalul psihanalitic. [20]

Deși Spielrein a fost în mare parte amintită din cauza relației sale cu Jung și a fost uneori obiectul unor speculații aprinse, ea este acum din ce în ce mai mult recunoscută ca un gânditor important și inovator care a fost marginalizat în istorie din cauza eclectismului ei neobișnuit, a abordării ei feministe a psihologiei și datorită morții ei în Holocaust.[16][21]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sabina Spielrein
  1. 1 2 Deutsche Biographie. „Spielrein, Sabina (geborene) - Deutsche Biographie” (în germană). Accesat în .
  2. 1 2 „Sabina Spielrein and the Beginnings of Psychoanalysis: Image, Thought, and Language” (în engleză). : 138. doi:10.4324/9781315104324. Accesat în .
  3. (în engleză) https://bpsi.org/i-too-was-once-a-human-being-my-name-was-sabina-spielrein/. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. „Sabina Spielrein and the Beginnings of Psychoanalysis: Image, Thought, and Language” (în engleză). . doi:10.4324/9781315104324. Accesat în .
  5. 1 2 https://spectator.com/article/sabina-spielrein-from-psychiatric-patient-to-psychoanalyst/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. 1 2 https://doi.org/10.1007/978-1-4614-6086-2_9340. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. https://doi.org/10.4324/9781315104324. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. Bibliothèque nationale de France. „Sabina Spielrein” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  9. Felicity Kelcourse. „Spielrein, Sabina” (în engleză). doi:10.1007/978-1-4614-6086-2_9340. Accesat în .
  10. Also transliterated Shpilrein, Shpilrain sau Shpilreyn.
  11. Carotenuto (ed.), Aldo (). A Secret Symmetry: Sabina Spielrein between Jung and Freud. New York, NY: Random House.
  12. Carotenuto (ed.), Aldo (). Tagebuch einer hemlichen Symmetrie: Sabina Spielrein zwischen Jung und Freud. Freiburg: Kore.
  13. Lance S. Owens, Jung in Love: The Mysterium in Liber Novus (Gnosis Archive Books, 2015), 27-35. ISBN: 978-0692578278 (Online edition available. Arhivat în , la Wayback Machine.)
  14. Schepeler, E. M. (). „Jean Piaget's experiences on the couch: Some clues to a mystery”. International Journal of Psycho-Analysis. 74 (2): 255–273. PMID 8491531.
  15. Etkind, Alexander (). Eros of the Impossible: The History of Psychoanalysis in Russia. Boulder, CO: Westview Press. p. 172.
  16. 1 2 Launer, John (). Sex Versus Survival. The Life and Ideas of Sabina Spielrein. London: Bloomsbury Publishing. ISBN 978-0-715-64741-7.
  17. Richebächer, Sabine (). Eine fast grausame Liebe zur Wissenschaft. Munich: BTB.
  18. Spielrein, S. (). „Die Destruktion als Ursache des Werdens”. Jahrbuch für Psychoanalytische und Psychopathologische Forschungen. 4: 464–503.
  19. Spielrein, S. (). „Destruction as the Cause of Coming into Being”. Journal of Analytical Psychology. 39: 155–86.
  20. „Sabina Spielrein”.
  21. Covington, C.; Wharton, B., ed. (). Sabina Spielrein: Forgotten Pioneer of Psychoanalysis. Hove: Brunner-Routledge.
  22. Offizielle Film-Website Abgerufen am 3. September 2011.
  23. Rezensionen: 1 (der Freitag Nr. 48, 21. November 2003) / 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (Brigitte Häring, myBasel.ch) / 3 (Anne Kraume in taz, 17. November 2003) / 4 (Sabine Hensel bei Cinema Schweizer Filmjahrbuch). Abgerufen am 3. September 2011.
  24. Arhivat în , la www.medusa.it Error: unknown archive URL. (Im Internet Archive.)
  25. Arhivat în , la www.tagesanzeiger.ch Error: unknown archive URL In: Tages-Anzeiger vom 3. September 2011, abgerufen am 2011.