Sabina Spielrein
| Sabina Spielrein | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1] Rostov-pe-Don, Imperiul Rus |
| Decedată | (56 de ani)[2] Zmiiovskaia Balka, RSFS Rusă, URSS[3][2] |
| Cauza decesului | omucidere[1][4] |
| Părinți | Eva Spielrein[*] |
| Frați și surori | Șpilrein, Isaak Naftulievici[*] Șpilrein, Ian Nikolaevici[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | psihiatru psihanalistă[*] eseistă doctoriță |
| Limbi vorbite | germană[8] |
| Activitate | |
| Domeniu | psihanaliză |
| Instituție | Psychiatrische Universitätsklinik Zürich[*] |
| Alma Mater | Universitatea din Zürich[9] |
| Conducător de doctorat | Eugen Bleuler |
| Modifică date / text | |
Sabina Nikolaievna Spielrein[10] (în rusă Сабина Николаевна Шпильрейн; n. , Rostov-pe-Don, Imperiul Rus – d. , Zmiiovskaia Balka, RSFS Rusă, URSS) a fost un medic rus evreu și psihanalistă. Ea a fost pacienta și eleva lui Carl Gustav Jung și prima femeie care a primit un doctorat în munca psihanalitică.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ea a fost succesiv pacienta, apoi studenta, apoi colega lui Carl Gustav Jung, cu care a avut o relație intimă în perioada 1908-1910, așa cum este documentat în corespondența și jurnalele lor.[11][12][13] De asemenea, ea s-a întâlnit, a corespondat și a avut o relație colegială cu Sigmund Freud. Unul dintre cei mai cunoscuți care au fost psihanalizați de ea a fost specialistul elvețian în psihologia dezvoltării, Jean Piaget.[14] Ea a lucrat ca psihiatru, psihanalist, pedagog și pediatru în Elveția și Rusia.[15] Într-o carieră profesională de treizeci de ani, a publicat peste 35 de lucrări în trei limbi (germană, franceză și rusă), care acoperă psihanaliza, psihologia dezvoltării, psihologia și psihologia educațională.[16] [17] Cea mai cunoscuta și probabil cea mai influentă lucrare publicată în domeniul psihanalizei este eseul intitulat "Die Destruktion als Ursache des Werdens" (Distrugerea drept cauza de a intra în ființă), scrisa în limba germana în 1912.[18][19] Sabina a fost, de asemenea, cunoscută ca pionier al psihanalizei și unul dintre primii care a introdus ideea de instinctul morții. A fost unul dintre primii oameni care au efectuat un studiu de caz privind schizofrenia și a realizat o disertație în jurnalul psihanalitic. [20]
Deși Spielrein a fost în mare parte amintită din cauza relației sale cu Jung și a fost uneori obiectul unor speculații aprinse, ea este acum din ce în ce mai mult recunoscută ca un gânditor important și inovator care a fost marginalizat în istorie din cauza eclectismului ei neobișnuit, a abordării ei feministe a psihologiei și datorită morții ei în Holocaust.[16][21]
Filme
[modificare | modificare sursă]- Ich hieß Sabina Spielrein. film documentar, Germania 2002. Regia: Elisabeth Márton.[22][23]
- Prendimi l'anima. Film artistic, Italia/Franța/Anglia 2003. Regia: Roberto Faenza. Film despre relația dintre Sabina Spielrein și Carl Gustav Jung. Cu Emilia Fox în rolul, Sabinei Spielrein și Iain Glen ca C. G. Jung.[24]
- A Dangerous Method. Film artistic, Canada/Anglia/Deutschland 2011. Regia: David Cronenberg. Cu Keira Knightley în rolul Sabinei Spielrein, Michael Fassbender ca Carl Gustav Jung și Viggo Mortensen ca Sigmund Freud.[25]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]| La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: |
- de Sabina Spielrein în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- Lucrări de și despre Sabina Spielrein în Deutsche Digitale Bibliothek (Biblioteca Digitală Germană)
- Sabina Spielrein la Internet Movie Database
- Date despre Sabina Spielrein în: FemBio. Frauen-Biographieforschung (cu date din literatură și citate)
- Erhard Taverna: Kleine Laboratoriumsexplosionen. In: Schweizerische Ärztezeitung, 2002, 83 (38): S. 1996–1997 (PDF; 114 kB)
- Sabina Nikolajevna Spielrein. Russische Jüdin, Ärztin, Pionierin der Psychoanalyse. Biografischer Artikel. In Neue Zürcher Zeitung, 28. Juli 2001
- Sabina Spielrein in der Zentralen Datenbank der Namen der Holocaustopfer
- Heike Oldenburg, Jessica Thönnissen, Burkhart Brückner: Biographie von Sabina Nikolajewna Spielrein Arhivat în , la Wayback Machine. In: Biographisches Archiv der Psychiatrie (BIAPSY).
Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Deutsche Biographie. „Spielrein, Sabina (geborene) - Deutsche Biographie” (în germană). Accesat în .
- 1 2 „Sabina Spielrein and the Beginnings of Psychoanalysis: Image, Thought, and Language” (în engleză). : 138. doi:10.4324/9781315104324. Accesat în .
- ↑ (în engleză) https://bpsi.org/i-too-was-once-a-human-being-my-name-was-sabina-spielrein/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Sabina Spielrein and the Beginnings of Psychoanalysis: Image, Thought, and Language” (în engleză). . doi:10.4324/9781315104324. Accesat în .
- 1 2 https://spectator.com/article/sabina-spielrein-from-psychiatric-patient-to-psychoanalyst/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 https://doi.org/10.1007/978-1-4614-6086-2_9340. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://doi.org/10.4324/9781315104324. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Bibliothèque nationale de France. „Sabina Spielrein” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Felicity Kelcourse. „Spielrein, Sabina” (în engleză). doi:10.1007/978-1-4614-6086-2_9340. Accesat în .
- ↑ Also transliterated Shpilrein, Shpilrain sau Shpilreyn.
- ↑ Carotenuto (ed.), Aldo (). A Secret Symmetry: Sabina Spielrein between Jung and Freud. New York, NY: Random House.
- ↑ Carotenuto (ed.), Aldo (). Tagebuch einer hemlichen Symmetrie: Sabina Spielrein zwischen Jung und Freud. Freiburg: Kore.
- ↑ Lance S. Owens, Jung in Love: The Mysterium in Liber Novus (Gnosis Archive Books, 2015), 27-35. ISBN: 978-0692578278 (Online edition available. Arhivat în , la Wayback Machine.)
- ↑ Schepeler, E. M. (). „Jean Piaget's experiences on the couch: Some clues to a mystery”. International Journal of Psycho-Analysis. 74 (2): 255–273. PMID 8491531.
- ↑ Etkind, Alexander (). Eros of the Impossible: The History of Psychoanalysis in Russia. Boulder, CO: Westview Press. p. 172.
- 1 2 Launer, John (). Sex Versus Survival. The Life and Ideas of Sabina Spielrein. London: Bloomsbury Publishing. ISBN 978-0-715-64741-7.
- ↑ Richebächer, Sabine (). Eine fast grausame Liebe zur Wissenschaft. Munich: BTB.
- ↑ Spielrein, S. (). „Die Destruktion als Ursache des Werdens”. Jahrbuch für Psychoanalytische und Psychopathologische Forschungen. 4: 464–503.
- ↑ Spielrein, S. (). „Destruction as the Cause of Coming into Being”. Journal of Analytical Psychology. 39: 155–86.
- ↑ „Sabina Spielrein”.
- ↑ Covington, C.; Wharton, B., ed. (). Sabina Spielrein: Forgotten Pioneer of Psychoanalysis. Hove: Brunner-Routledge.
- ↑ Offizielle Film-Website Abgerufen am 3. September 2011.
- ↑ Rezensionen: 1 (der Freitag Nr. 48, 21. November 2003) / 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (Brigitte Häring, myBasel.ch) / 3 (Anne Kraume in taz, 17. November 2003) / 4 (Sabine Hensel bei Cinema Schweizer Filmjahrbuch). Abgerufen am 3. September 2011.
- ↑ Arhivat în , la www.medusa.it Error: unknown archive URL. (Im Internet Archive.)
- ↑ Arhivat în , la www.tagesanzeiger.ch Error: unknown archive URL In: Tages-Anzeiger vom 3. September 2011, abgerufen am 2011.
