Jernej Kopitar
| Jernej Kopitar | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Repnje, Vodice, Slovenia[4][5] |
| Decedat | (63 de ani)[6][7][8][3] Viena, Imperiul Austriac[9][3][4][5] |
| Înmormântat | Navje[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac |
| Ocupație | lingvist bibliotecar scriitor traducător slavist[*] filolog[*] censor[*] publicist |
| Limbi vorbite | limba slovenă[7][10] limba germană[10] limba rusă |
| Activitate | |
| Domeniu | lingvistică studii slavice |
| Organizații | Društvo srpske slovesnosti[*] Academia de Științe din Sankt Petersburg[*] Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Berlin Towarzystwo Naukowe Krakowskie[*][4] Academia de Științe Göttingen[*] |
| Premii | Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] |
Modifică date / text  | |
Jernej Kopitar sau Bartholomäus Kopitar (n. 23 august 1780, Repnje – d. 11 august 1844, Viena) a fost un lingvist slavist austriac de naționalitate slovenă. Împreună cu lingviștii Josef Dobrovský și Pavel Jozef Šafárik, Kopitar este considerat întemeietorul slavisticii științifice.
După absolvirea la Ljubljana (atunci Laibach, în Imperiul Austriac) a liceului și după o scurtă activitate de dascăl particular, Kopitar a studiat la Viena științe juridice și s-a ocupat în particular de studiul limbilor slave. În 1810 a obținut un post la Wiener Hofbibliothek (biblioteca curții imperiale din Viena), unde a avut între altele atribuția de cenzor al cărților tipărite în limbi slave și în limba greacă modernă.
Kopitar a fost printre primii autori care au scris lucrări de gramatică slovenă cu caracter științific. În 1808 a publicat „Gramatica limbii slave (vorbite) în (provinciile) Krain, Carintia și Stiria”[11] și în anul următor „Gramatica limbii slovene”[12]. A avut contribuții importante la editarea unor culegeri de texte paleoslave, de exemplu în 1836 Glagolita Clozianus, care cuprinde așa-zisele „monumente (lingvistice) de la Freising”[13], cele mai vechi texte redactate în alfabetul latin[14][15]. În introducerea la această culegere de texte, Kopitar a avansat „teoria pannonică”, potrivit căreia teritoriul de origine al limbii slave vechi bisericești (slavona) ar fi fost Slovenia și Panonia.
Kopitar a susținut de asemeni eforturile unor colegi sârbi de a forma limba literară sârbă pe baza unor dialecte ale acestei limbi. În privința limbii române și a originii românilor, Kopitar se numără printre cercetătorii care au combătut teoria continuității, alături de Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder, Johann Christian von Engel, urmați în a doua jumătate a sec. al XIX-lea de celebrul Eduard Robert Rösler.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://de.wikisource.org/wiki/BLK%C3%96:Kopitar,_Bartholom%C3%A4us. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Grave_of_Jernej_Kopitar_at_Navje_park_in_Ljubljana,_Slovenia.jpg. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 „Kopitar, Bartholomäus”. Lexicon Biografic al Imperiului Austriac (în germană). 12: 437. Wikidata Q88869088.
- 1 2 3 http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/kopitar-jernej/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „Slovenska biografija” (în slovenă). Slovenska biografija[*]. ISSN 2350-5370. Wikidata Q15975890.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Jernej Kopitar” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Jernej Kopitar” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 „Jernej Kopitar”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Grammatik der slavischen Sprache in Krain, Kärnten und Steyermark, 1808
- ↑ Grammatik des Slovenischen, 1809
- ↑ Freisinger Denkmäler = Brižinski spomeniki = Monumenta frisingensia = Freising manuscripts
- ↑ Facsimil: text din manuscrisul de la Freising
- ↑ Imagine din altă sursă
