Sari la conținut

Ivan Turgheniev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ivan Turgheniev
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Oriol, Imperiul Rus[5][6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[3][8][9][10] Modificați la Wikidata
Bougival⁠(d), Île-de-France, Franța[11][5][6][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatLiteratorskie mostki[*]​ Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (neoplasm al coloanei vertebrale[*]​) Modificați la Wikidata
PărințiSergei Nikolaevich Turgheniev[*]​
Varvara Petrovna Turghenieva[*]​ Modificați la Wikidata
Frați și suroriVarvara Jitova[*]​
Nikolai Sergheievici Turghenev[*]​  Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
dramaturg
romancier[*]​
traducător
prozator[*]​
dramaturg[*]​
publicist
povestitor[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[10]
limba germană
limba engleză
limba rusă[4][12][13][10] Modificați la Wikidata
Activitate
Pseudonim.....въ, —е—, И.С.Т., И.Т., Л., Недобобов, Иеремия, Т., Т…, Т. Л. ,  Т……в  Modificați la Wikidata
StudiiUniversität Berlin[*][[Universität Berlin (German University in Berlin (1809-1828); predecessor institute of the Friedrich Wilhelm University)|​]]
Facultatea de Filosofie a Universității de Stat Sankt Petersburg[*]​
Universitatea Imperială din Moscova[*]​
Universitatea Humboldt din Berlin
PregătireNikolai Gherasimovici Ustrealov[*][[Nikolai Gherasimovici Ustrealov (istoric rus)|​]]  Modificați la Wikidata
Limbilimba germană
limba franceză
limba engleză
limba rusă  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarrealism literar  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoveste[*]​, Elegie , dramă  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeZapiski ohotnika[*][[Zapiski ohotnika |​]]
Părinți și copii
Meseaț v derevne[*][[Meseaț v derevne |​]]
Mumu[*][[Mumu |​]]
Dvoreanskoe gnezdo[*][[Dvoreanskoe gnezdo |​]]
Stihotvorenia v proze[*][[Stihotvorenia v proze |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ivan Turgheniev

Ivan Sergheevici Turgheniev[N 1] (sau Turghenev[N 2][14][15][16][17]; în rusă Ива́н Серге́евич Турге́нев; n. , Oriol, Imperiul Rus – d. , Bougival⁠(d), Île-de-France, Franța) a fost un romancier și dramaturg rus. Cel mai cunoscut roman al său este Отцы и дети (Părinți și copii), publicat în 1862.

„Maestru al realismului rus, prieten cu Gustave Flaubert și model al lui Guy de Maupassant, Turgheniev este un neîntrecut analist al vieții sentimentale a eroilor săi, pe care-i surprinde, în ipostaze specifice, de la fulgerătoarea scânteie a primei idile adolescentine până la pasiunea năvalnică a tinereții și chiar până la zbuciumul iubirilor târzii, cel mai adesea îngrădite de normele sociale.”

Viața

[modificare | modificare sursă]

S-a născut în orașul Oriol, din Rusia, pe 28 octombrie 1818 ca fiu al lui Serghei Nikolaievici Turgheniev și al Varvararei Petrovna Lutovinova. Tatăl său, fost colonel în Cavaleria Imperială Rusă, moare când Sergheievici împlinește vârsta de 16 ani, lăsându-l pe acesta, împreună cu fratele său Nicolai, în grija mamei. Tânărul a avut o copilărie nefericită, datorită severității mamei lui, care îl bătea frecvent.

Turgheniev studiază literatura rusă și psihologia la Universitatea din Moscova și mai târziu (1834-37) la Universitatea din Petersburg. Mai târziu, între 1838 și 1841, a studiat istoria și psihologia la Universitatea din Berlin (în special pe filozoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel). La 19 ani face o călătorie în Germania. În timp ce se află pe vapor izbucnește un incendiu și zvonurile că s-ar fi comportat ca un laș s-au răspândit în toată Rusia. Această întâmplare l-a marcat profund, devenind mai târziu tema povestirii sale „Foc pe mare”. În perioada 1843-45 a lucrat la Ministerul internelor. După succesul a doua poeme se dedică în totalitate literaturii, ocupațiilor țării și călătoriilor. Are o relație cu cântăreața de operă Paulina Garcia Viardot, rămânând alături de ea și de soțul acesteia pentru tot restul vieții; călătoresc împreună în Franța între anii 1845-46 și 1847-50. Deși în tinerețe a mai avut o relație cu o servitoare, în urma acestei legături rezultând o fiică nelegitimă, Paulinette, Viardot rămâne marea și neîmplinita dragoste a lui Turgheniev.

În timpul studiilor de la Berlin, Turgheniev se consacră nevoii de occidentalizare a Rusiei.

În 1840 scrie poeme și scurte povestiri sub influența lui Nicolai Vasilievici Gogol. Devine celebru în 1852 cu ciclul de scurte povestiri Zapiski Okhotnika sau Povestirile unui vânător. Opiniile lui Turgheniev i-au adus acestuia o lună de detenție în St Petersburg și 18 luni de arest la domiciliu.

În 1855 îl cunoaște pe Lev Tolstoi, care încă nu publicase nici o operă. Turgheniev, recunoscându-i geniul literar, scria într-o scrisoare adresată surorii lui Tolstoi: „Nu exagerez când spun că o să devină un mare scriitor”.

În 1857 face o călătorie la Paris, împreună cu Tolstoi și Nicolai Nekrasov, arătându-le acestora toate obiectivele turistice. “Turghieniev este plictisitor” scria Tolstoi în jurnalul său la Dijon. Deși relațiile celor doi mari scriitori au fost destul de tensionate, ei nu au întrerupt niciodată legătura.

Sub influența critica a lui Vissarion Belinsky, adept al realismului social în literatură, Turgheniev abandonează romantismul pentru a aborda stilul realist.

Între anii 1853-62 scrie o parte din cele mai bune povestiri, nuvele și romane ale sale, Rudin (roman) 1856, Un cuib de nobili (roman) 1859, În ajun (roman) 1860 și Părinți și copii (roman) 1862, aceasta din urmă, fiind cea mai cunoscută lucrare a autorului. Tema centrală a acestor opere este frumusețea dragostei timpurii, visul pierdut, frustrarea în dragoste, care în parte reflectă neîmplinirea dragostei lui pentru Paulina. O altă femeie care l-a influențat considerabil pe Turgheniev a fost mama sa, puternica sa personalitate lăsând urme în opera autorului.

În 1862 reacția ostilă stârnita de opera „Părinți și copii” contribuie la decizia autorului de a părăsi Rusia. Acesta își pierde majoritatea cititorilor; nuvela examinând conflictul dintre generații. Turgheniev se stabilește în Germania iar mai târziu, se mută la Londra, unde nuvela „Părinți și copii” înregistrează un mare succes.

În 1871 se mută la Paris, împreună cu Viardot, unde va locui până la sfârșitul vieții. În 1860 devine membru corespondent al Academiei Imperiale de Știință, iar în 1879 doctor în drept civil la Universitatea din Oxford. La Paris, cel mai apropiat prieten a lui Turgheniev a fost scriitorul Gustave Flaubert, acesta împărtășindu-i ideile sociale și estetice.

Pe data de 3 septembrie 1883, Turgheniev moare la Bougival în apropiere de Paris; trupul său a fost mutat în Rusia și înmormântat în Cimitirul Volcov, din Sankt Petersburg.

Varia

[modificare | modificare sursă]

Există în România surse care folosesc pentru numele scriitorului varianta „Turghenev”.[N 2][18][19]

Opera literară

[modificare | modificare sursă]
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
  • 1843 PARASHA,
  • 1845 RAZGOVOR,
  • 1846 ANDREI,
  • 1846 POMESHCHIK,
  • 1850 DNEVNIK LISHNEGO CHELOVEKA,
  • 1851 RAZGOVOR NA BOL'SHOI DOROGE, - Conversatie cu Highway (piesa)
  • 1851 PROVINTSIALKA, - Doamna provinciala
  • 1848-1851 GDE TONKO, TAM I RVETSIA, 1848/1851 - Where It's Thin. There It Tears (piesa)
  • 1852 Povestirile unui vânător (Записки охотника / Zapiski ohotnika)
  • 1846-1852 BEZDENEZH'E,(piesa)
  • 1855 YAKOV PASYNKOV,
  • 1855 O lună la țară (Месяц в деревне / Mesiaț v derevne)
  • 1849-1856 ZAVTRAK U PREDVODITELIA,(piesa)
  • 1856 Rudin (roman) (Рудин / Rudin)
  • 1858 ASIA,
  • 1859 Un cuib de nobili (roman) (Дворянское гнездо / Dvorianskoe gnezdo)
  • 1860 NAKANUNE,
  • 1857-1862 NAKHLEBNIK, (piesa)
  • 1869 Prima iubire (povestire) (Первая любовь / Pervaia liubov)
  • 1862 Părinți și copii (roman) (Отцы и дети / Otțî i deti)
  • 1867 DYM
  • 1870 STEPNOY KOROL' LIR
  • 1855-1872 MESIATS V DEREVNE, (piesa)
  • 1872 Apele primăverii, (Вешние воды / Veșnie vodî)
  • 1874 LITERATURNYE I ZHITEISKIE VOOSPOMININAIIA, (rev. 1880) – Reminescente literare si Fragmente autobiografice
  • 1877 NOV, Virgin Soil
  • 1878 SENILIA- Poeme in Proza
  • 1881 PESN' TORZHESTVUIUSHCHEI LIUBVI - The Song of the Triumphant Love
  • 1882 KLARA MILICH - The Mysterious Tales
  • 1882 VECHER V SORRENTE, (piesa)
  • 1883 POEMY V PROZE, 1883
  • 1897 Dream Tales and Prose Poems,
  • 1904 Alte povestiri,
  • 1879 Misterioasele Povestiri ale lui Ivan Turghenev, 1979
  • 1983 Prima iubire si Foc pe mare, (2 vol.)
  • 1985 Flauberts si Turgenev: A Friendship in Letters: Corespondenta Completa

Ecranizări

[modificare | modificare sursă]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Varianta „Turgheniev” este folosită pe larg în România
  2. 1 2 Varianta „Turghenev” este folosită în Republica Moldova și, mai rar, în România

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. ↑ diferiți autori (). „Ivan Turgheniev” (în italiană). Enciclopedia Treccani[*]. Wikidata Q731361.
  3. 1 2 Andrew Bell. „Ivan Turgheniev” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741.
  4. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Ivan Turgheniev” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  5. 1 2 Andrew Bell. „Encyclopædia Britannica” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica, Inc. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741.
  6. 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Тургенев Иван Сергеевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. 1 2 „Catalogul Bibliotecii Naționale Germane” (în germană). Wikidata Q23833686. Accesat în .
  8. ↑ „Тургенев Иван Сергеевич”, Marea Enciclopedie Rusă
  9. ↑ diferiți autori (), „Ivan Turgheniev”, Enciclopedia Treccani (în italiană), Enciclopedia Treccani[*], Wikidata Q731361
  10. 1 2 3 „ПроДетЛит” (în rusă). . Wikidata Q124821483.
  11. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  12. ↑ „Ivan Turgheniev”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  13. ↑ „Ivan Turgheniev”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  14. ↑ Colesnic, Iurie (red.); Chișinăul din inima noastră Arhivat în , la Wayback Machine.; Chișinău; 2014; p. 531
  15. ↑ Agenția de Asigurare a Calității a Ministerului Educației Republicii Moldova; Test de Limba și Literatura Română alolingvi Arhivat în , la Wayback Machine., Examen de absolvire a gimnaziului, 2012; p. 2
  16. ↑ Idjilov, Roman; Emil Cioran în contextul nihilismului european Arhivat în , la Wayback Machine.; Universitatea de Stat din Moldova, Departamentul de Filosofie și Antropologie; portal antropologia.webs.md
  17. ↑ Catalog Simbol - Turghenev, Ivan Sergheevici
  18. ↑ Ivan Turghenev, Doi Camarazi, Ed. [librăriei] Colos (c. 1938)
  19. ↑ Tradițional și modern în limbă și literatură. Continuitate și discontinuitate; Filologie rusă, XXVI, 2014 - volum jubiliar Profesor Aneta Dobre; p. 11

Literatură

[modificare | modificare sursă]
  • Turgheniev, Ivan, Părinți și copii, tradus de Dr. I. Duscian, București, 1962: Editura pentru Literatură, ColecțiaBiblioteca pentru toți, (nr. 119), p. 304 ;

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ivan Turgheniev

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ivan_Turgheniev&oldid=17523631