Iustin Pârvu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Iustin Pârvu
Padre Iustin Parvu de la Petru Voda.JPG
Arhimandritul Iustin Pârvu în februarie 2008.
Date personale
Născut10 februarie 1919
Neamț, România Modificați la Wikidata
Decedat16 iunie 2013, (94 de ani)
Neamț, România Modificați la Wikidata
Naționalitate România
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
OcupațieIeromonah Modificați la Wikidata

Iustin Pârvu (n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, județul Neamț - d. 16 iunie 2013[1]) a fost un cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț și un militant al Mișcării Legionare.[2]

Împreună cu Cleopa Ilie, Arsenie Boca , Ioanichie Bălan, Dumitru Stăniloae și Arsenie Papacioc, a fost un important reprezentant al ortodoxiei românești contemporane.[3]

A făcut vâlvă cu o teorie conspirativă, și anume că cipul din pașaport ar conține numărul fiarei.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

  • Născut pe 10 februarie 1919, la Poiana Largului, Neamț.
  • 1936, intră frate la Mănăstirea Durău.
  • 1938-1940 devine membru activ la Mișcării Legionare
  • 1939, se înscrie la Seminarul teologic de la Mănăstirea Cernica.
  • 1942 – 1944, numit preot misionar pe frontul de est până la Odessa.
  • 1948, este arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare. Trece prin închisorile Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud. În ultima clipă, înainte de a fi trimis la "reeducare" la Pitești, este trimis să muncească, deținut fiind, în mină la Baia Sprie.
  • 1960, este condamnat la încă patru ani de temniță pentru că nu s-a lepădat de credință.
  • 1964, este eliberat și devine muncitor forestier.
  • 1966 – 1975, preot-monah la Mănăstirea Secu.
  • 1975 – 1990, viețuiește la Mănăstirea Bistrița.
  • 1990 – 1991, este preot slujitor și duhovnic la Mănăstirea Secu.
  • 1991, întemeiază Mănăstirea de la Petru Vodă - Neamț, al cărei stareț și principal duhovnic este.
  • 2000, ridică un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educație pentru copii și o bolniță.
  • 2003, înființează o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită Glasul Monahilor.
  • 2008, la data de 2 noiembrie este ridicat din gradul de Protosinghel la cel de Arhimandrit.
  • 2008, înființează o nouă publicație de gândire și trăire românească, numită ATITUDINI.
  • 2009, este inițiatorul campaniei împotriva actelor cu cip, lansând un APEL către țară
  • Decedat la 16 iunie 2013.[5]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Una dintre controversele referitoare la Iustin Pârvu este legată de aniversările a 90, respectiv 92 de ani, când, conform unor înregistrări video postate pe YouTube, un grup de măicuțe de la Mănăstirea Petru Vodă i-au cântat starețului „Sfânta tinerețe legionară”.[6][7][8]

Moștenirea[modificare | modificare sursă]

La Poiana Teiului din județul Neamț, Iustin Pârvu este cetățean de onoare, are un bust ridicat în curtea primăriei, iar o școală îi poartă numele.

Cu și despre părintele Iustin Pârvu[modificare | modificare sursă]

Părintele Iustin Pârvu - realizat de Paul Mecet, pictură pe lemn în ulei, 1999, 35 x 60 cm

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Părintele Justin Pârvu a murit. Marele duhovnic va fi înmormântat joi în incinta Mănăstirii Petru Vodă, 16 iunie 2013, Jurnalul Național, accesat la 27 noiembrie 2016
  2. ^ „Parintele Justin Parvu despre Mișcarea Legionară”. 
  3. ^ „Sfintii din zilele noastre”. 
  4. ^ Biro, Attila (). „VIDEO Sminteala cipurilor pe dealul Mitropoliei: Diavolul e in cip, in 2012 vine Apocalipsa, masoneria si guvernul mondial condus de un anticrist”. HotNewsRo. Accesat în . 
  5. ^ Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a trecut la Domnul și Mîntuitorul nostru, accesat 17 iunie 2013.
  6. ^ Centrului pentru Combaterea Antisemitismului atenționează Patriarhia: Măicuțele îi cântă părintelui Justin Pârvu "Sfânta tinerețe legionară", 20 februarie 2011, Adevărul, accesat la 27 noiembrie 2016
  7. ^ VIDEO Maicute de la Manastirea Petru Voda ii canta parintelui Justin Parvu "Sfinta tinerete legionara". Protest oficial al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului - Esential, 20 februarie 2011, Redactia Stiri, HotNews.ro, accesat la 27 noiembrie 2016
  8. ^ Pentru cine se cântă "Sfântă tinerețe legionară". Pentru BOR?, 23 februarie 2011, Sabina Fati, România liberă, accesat la 27 noiembrie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Web site-uri[modificare | modificare sursă]

Interviuri[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Video-uri[modificare | modificare sursă]