Isaac Barrow

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Isaac Barrow
Isaac Barrow.jpg
Isaac Barrow
Date personale
Născutoctombrie 1630 Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Westminster Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of England.svg Regatul Angliei Modificați la Wikidata
Religieanglicanism[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieteolog[*]
matematician
istoric al matematicii[*]
fizician
profesor universitar[*]
filozof Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Cambridge
Trinity College
Felsted School[*]
Charterhouse School[*][[Charterhouse School (English collegiate independent boarding school)|​]]  Modificați la Wikidata
Organizație Gresham College[*][[Gresham College (educational institution)|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat deGilles Personne de Roberval  Modificați la Wikidata
Profesor pentruIsaac Newton  Modificați la Wikidata

Isaac Barrow (n. octombrie 1630 - d. 4 mai 1677) a fost matematician, filolog și teolog englez, celebru mai ales pentru contribuțiile în matematică în dezvoltarea calculului modern (calculul diferențial și integral - pe acea vreme domenii noi ale matematicii). Isaac Newton i-a fost student.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Opera[modificare | modificare sursă]

Barrow a fost precursorul lui Newton și Leibnitz în elaborarea bazelor calculului infinitezimal. S-a ocupat de așa-numita problemă inversă a tangentelor. De asemenea, este primul care a introdus noțiunea de coeficient unghiular. Mai mult, a demonstrat că, în fond, curbele geometrice sunt curbe cinematice.

Dar cea mai de seamă contribuție a sa constă în noua sa metodă de determinare a ariilor și tangentelor curbelor.

Barrow aplică metoda la curbele:

  1. x² (x²+y²) = r²y²;
  2. x³+y³ = r³;
  3. x³+y³ = rxy, numită galanda
  4. y = (r-x) tan πx/2r, cvadratricea
  5. y = r tan πx/2r.

În geometria triunghiului i se atribuie inegalitatea lui Barrow.

Barrow s-a ocupat și de problema lui Alhazen, de dezvoltare a funcțiilor în serii infinite, de problema rezolvării ecuațiilor de gradul al III-lea pe cale grafică.

În domeniul fizicii, s-a ocupat de probleme legate de reflexia și refracția luminii, de studiul letilelor și a reconsiderat explicația carteziană a curcubeului.

Cea mai importantă scriere a sa este: Lectiones opticae et geometricae... (1669), în care a rezolvat geometric problema teoretică a formării imaginilor în lunetă etc.

De asemenea, Isaac Barrow a fost un bun traducător al lucrărilor de geometrie din antichitate.

  1. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ Isaac Barrow, Brockhaus Enzyklopädie 
  3. ^ Isaac Barrow, Gran Enciclopèdia Catalana