Ion A. Rădulescu-Pogoneanu
| Ion A. Rădulescu-Pogoneanu | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Pogoanele, România |
| Decedat | (74 de ani)[1] București, România |
| Căsătorit cu | Elena Rădulescu-Pogoneanu[*] |
| Copii | Victor Rădulescu-Pogoneanu |
| Cetățenie | |
| Ocupație | profesor universitar filozof pedagog[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Organizație | Universitatea din București |
| Modifică date / text | |
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (n. 14 august 1870, Pogoanele, Buzău – d. 14 martie 1945, București) a fost un pedagog român, profesor la Universitatea din București și membru corespondent al Academiei Române din 1919.
Colaborator al revistelor „Convorbiri literare” și „România Jună”, el a ajutat la popularizarea cunoștințelor pedagogiei în România. Printre lucrările sale sunt o biografie a lui Johann Heinrich Pestalozzi, o carte despre fenomenul educației și una pe problemele culturii românești. El a fost un adept al ideilor lui Titu Maiorescu.[2] A fost consemnat în testamentul acestuia să dispună de manuscrisele sale. Din scrierile rămase după moartea lui Titu Maiorescu, a reușit să publice în 1925 ”Istoria contemporană a României”, iar în 1936, cele trei volume de ”Însemnări zilnice”.[3]
Soția sa, Elena, a fost director la Școala Centrală de Fete; el a avut o fiică și doi fii, inclusiv Victor Rădulescu-Pogoneanu, care au devenit diplomați.[4]
A fost deputat de Putna prin 1926.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Ion A. Rădulescu-Pogoneanu” (în engleză). WorldCat Entities[*]. Wikidata Q112122720. Accesat în .
- ↑ Marcel D. Popa, Dicționar enciclopedic, vol.2, p.42. Bucharest: Editura Enciclopedică, 1993, ISBN: 978-973450-143-4
- ↑ Mărghitan, Liviu (). Membrii Academiei Române originari din județul Buzău (secolele XIX-XX). Arad: Editura Fundației ”Moise Nicoară”. p. 53.
- ↑ Florica Dimitrescu, "Școala Centrală de fete la 150 de ani" Arhivat în , la Wayback Machine., in România Literară, Nr. 11/2001
