Sari la conținut

Ioana Doletti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioana Doletti
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (60 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Madrid, Noua Castilie⁠(d), Spania Modificați la Wikidata
PărințiIon Dumitrescu-Tohani[*][[Ion Dumitrescu-Tohani (Peerage person ID=104303)|​]][2]
Princess Nella Theodorescu Tchkotoua[*][[Princess Nella Theodorescu Tchkotoua (Peerage person ID=104304)|​]][2] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuRadu Săveanu[*] (din )
Nicolae al României (din ) Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ioana Dumitrescu-Doletti (n. , București, România – d. , Madrid, Noua Castilie⁠(d), Spania) a fost prima soție a principelui Nicolae al României. Căsătoria lor nu a fost niciodată recunoscută de regele Carol al II-lea și de succesorul acestuia, regele Mihai I.

Ioana Dumitrescu-Tohani Doletti era fiica unor boieri buzoieni, al cărei bunic fusese postelnic, și a fost căsătorită pentru un timp cu Radu Săveanu, fiul lui Nicolae N. Săveanu, fost ministru și viitor președinte al Camerei Deputaților. Ea l-a cunoscut pe principele Nicolae la Automobil Club și la scurt timp a divorțat de soțul ei.[3]

Principele Nicolae s-a logodit cu Ioana Doletti în primăvara anului 1928. Relația lor a fost dezaprobată de mama principelui, regina Maria și de fratele lui mai mare, Carol al II-lea, deși, potrivit memoriilor lui Nicolae, regina a regretat atitudinea sa față de Ioana și înainte de a muri a mărturisit că regretă că nu a cunoscut-o mai bine.[4][5] În 1931, principele Nicolae și Ioana Doletti s-au căsătorit în secret, la Tohani, fără consimțământului regelui, ceea ce a dus la o ruptură între cei doi frați.[6] În decembrie 1931, Tribunalul județului Ilfov a anulat această căsătorie, iar Carol al II-lea și guvernul țării au decis ca principele Nicolae să se stabilească în străinătate. Deși principele a revenit în țară în aprilie 1932, pentru o perioadă scurtă, căsătoria sa nu a fost recunoscută în continuare.[7] În 1937 Nicolae a fost obligat să părăsească țara, iar în 1940, după o vreme petrecută în Italia, el și Ioana s-au stabilit definitiv în Elveția.[6]

Ioana Doletti a murit în 1963, iar în amintirea ei, Nicolae a înființat Fundația de Cultură Românească „Principesa Ioana”, care a sprijinit inițiativele culturale ale românilor din SUA și Germania. Ea a fost înmormântată în cimitirul din Lausanne (Elveția), unde în 1978 au fost aduse și osemintele principelui Nicolae, a cărui ultimă dorință a fost să fie înmormântat alături de Ioana.[3] În 2023, guvernul României a aprobat ca osemintele principelui Nicolae și ale primei sale soții, Ioana, să fie reînhumate în Catedrala arhiepiscopală și regală de la Curtea de Argeș.[8]

  1. ^ a b Joana Lucia Dumitrescu-Dolete, The Peerage 
  2. ^ a b The Peerage 
  3. ^ a b „EXCLUSIV Rămășițele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana, marea sa iubire, vor fi aduse la Curtea de Argeș”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  4. ^ Prințul Nicolae de Hohenzollern (). În umbra coroanei României. Editura Moldova. pp. 76, 85. 
  5. ^ Cioroianu, Adrian; Simina, Mihaela (). Maria a României. București: Curtea Veche Publishing. p. 51. 
  6. ^ a b Diță, Nicolae; Dumitrescu, Doru; Manea, Mihai (). Isotria Monarhiei din România. Pitești: Editura Nomina. pp. 116–117. 
  7. ^ Scurtu, Ioan (). Monarhia în România 1866-1947. București: Editura Danubius. p. 101. 
  8. ^ „Osemintele principelui Nicolae, fratele regelui Carol al II-lea, vor fi reînhumate în noua catedrală de la Curtea de Argeș - HotNews.ro”. . Accesat în .