Ioana Doletti
![]() |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Sîmbotin în martie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Ioana Doletti. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
![]() | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Ioana Doletti | |
Date personale | |
---|---|
Născută | [1] ![]() București, România ![]() |
Decedată | (60 de ani)[1] ![]() Madrid, Noua Castilie(d), Spania ![]() |
Părinți | Ion Dumitrescu-Tohani[*][2] Princess Nella Theodorescu Tchkotoua[*][2] ![]() |
Căsătorită cu | Radu Săveanu[*] (din ) Nicolae al României (din ) ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioana Dumitrescu-Doletti (n. , București, România – d. , Madrid, Noua Castilie(d), Spania) a fost prima soție a principelui Nicolae al României. Căsătoria lor nu a fost niciodată recunoscută de regele Carol al II-lea și de succesorul acestuia, regele Mihai I.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Ioana Dumitrescu-Tohani Doletti era fiica unor boieri buzoieni, al cărei bunic fusese postelnic, și a fost căsătorită pentru un timp cu Radu Săveanu, fiul lui Nicolae N. Săveanu, fost ministru și viitor președinte al Camerei Deputaților. Ea l-a cunoscut pe principele Nicolae la Automobil Club și la scurt timp a divorțat de soțul ei.[3]
Principele Nicolae s-a logodit cu Ioana Doletti în primăvara anului 1928. Relația lor a fost dezaprobată de mama principelui, regina Maria și de fratele lui mai mare, Carol al II-lea, deși, potrivit memoriilor lui Nicolae, regina a regretat atitudinea sa față de Ioana și înainte de a muri a mărturisit că regretă că nu a cunoscut-o mai bine.[4][5] În 1931, principele Nicolae și Ioana Doletti s-au căsătorit în secret, la Tohani, fără consimțământului regelui, ceea ce a dus la o ruptură între cei doi frați.[6] În decembrie 1931, Tribunalul județului Ilfov a anulat această căsătorie, iar Carol al II-lea și guvernul țării au decis ca principele Nicolae să se stabilească în străinătate. Deși principele a revenit în țară în aprilie 1932, pentru o perioadă scurtă, căsătoria sa nu a fost recunoscută în continuare.[7] În 1937 Nicolae a fost obligat să părăsească țara, iar în 1940, după o vreme petrecută în Italia, el și Ioana s-au stabilit definitiv în Elveția.[6]
Ioana Doletti a murit în 1963, iar în amintirea ei, Nicolae a înființat Fundația de Cultură Românească „Principesa Ioana”, care a sprijinit inițiativele culturale ale românilor din SUA și Germania. Ea a fost înmormântată în cimitirul din Lausanne (Elveția), unde în 1978 au fost aduse și osemintele principelui Nicolae, a cărui ultimă dorință a fost să fie înmormântat alături de Ioana.[3] În 2023, guvernul României a aprobat ca osemintele principelui Nicolae și ale primei sale soții, Ioana, să fie reînhumate în Catedrala arhiepiscopală și regală de la Curtea de Argeș.[8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Joana Lucia Dumitrescu-Dolete, The Peerage
- ^ a b The Peerage
- ^ a b „EXCLUSIV Rămășițele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana, marea sa iubire, vor fi aduse la Curtea de Argeș”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ Prințul Nicolae de Hohenzollern (). În umbra coroanei României. Editura Moldova. pp. 76, 85.
- ^ Cioroianu, Adrian; Simina, Mihaela (). Maria a României. București: Curtea Veche Publishing. p. 51.
- ^ a b Diță, Nicolae; Dumitrescu, Doru; Manea, Mihai (). Isotria Monarhiei din România. Pitești: Editura Nomina. pp. 116–117.
- ^ Scurtu, Ioan (). Monarhia în România 1866-1947. București: Editura Danubius. p. 101.
- ^ „Osemintele principelui Nicolae, fratele regelui Carol al II-lea, vor fi reînhumate în noua catedrală de la Curtea de Argeș - HotNews.ro”. . Accesat în .