Sari la conținut

Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș

45°09′20″N 24°40′33″E (Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș) / 45.15563°N 24.6757°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș
Informații generale
ConfesiuneOrtodox
HramSfânta Muceniță Filofteia
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Jurisdicție religioasăArhiepiscopia Argeșului și Muscelului  Modificați la Wikidata
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateCurtea de Argeș
județArgeș
Coordonate45°09′20″N 24°40′33″E ({{PAGENAME}}) / 45.15563°N 24.6757°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicBizantin
ArhitectAugustin Ioan
Lățime36 m
Turle3
Materialebeton, cărămidă aparentă
Istoric
Data finalizării7 decembrie 2018
Perioadă construcție2009-2018
Localizare

Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș a fost ridicată în perioada anilor 2009-2018. Ea este amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeș și poartă hramul Sfântei Mucenițe Filofteia și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul, târnosit pe 7 decembrie 2018 drept catedrală a arhiepiscopului Argeșului și Muscelului, și este totodată necropolă regală.

Ridicarea Catedralei

[modificare | modificare sursă]

Inițiativa ridicării Catedralei a aparținut Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului în parteneriat cu Casa Regală a României.[1]

Proiectul edificiului a fost realizat de arhitectul dobrogean Augustin Ioan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, specialist în arhitectură sacră. Conform protocolului încheiat între Familia Regală și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, cheltuielile pentru lăcașul de cult sunt împărțite între Familia Regală, care va împodobi necropola, și Arhiepiscopie, care zidește la roșu și împodobește catedrala. Piatra de temelie a fost pusă la 10 mai 2009 în prezența principesei moștenitoare Margareta și a principelui Radu, altarul noii catedrale arhiepiscopale și regale fiind târnosit în 7 decembrie 2018.[1][2] Odată cu sfințirea definitivă a întregului lăcaș, de la finalul lucrărilor de pictură și finisajelor, aici se va muta oficial și tronul ierarhului. Prin aceasta funcția de catedrală se va transfera acestei biserici, de la cea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului, aflată în apropiere (actualul scaun arhiepiscopal).

Edificiul, ușor retras față de monumentul central al așezământului, a fost conceput în stilul arhitecturii bizantine, ca o prelungire a vechiului lăcaș de cult. Construcția, care are 36 metri lățime în zona fațadei, are forma de cruce greacă înscrisă, cu brațele egale, naosul principal de aceeași înălțime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalță o cupolă cu o turlă cu înălțimea de 21 metri. Capetele extreme ale necropolei, în formă de semicerc, sunt formate de două capele, acoperite cu câte o cupolă. În capela din stânga urmează să fie expuse moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia, situate în prezent în palatul episcopal din apropiere. În exterior Catedrala are un veștmânt de cărămidă aparentă și chenare în relief cu detalii de piatră iar în interior este decorată cu mozaic.[3]

Necropola regală

[modificare | modificare sursă]

Necropola regală conține 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. În necropolă au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și cele ale reginei Elena, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.[1][4][5][2][6]

  1. ^ a b c Pagina Noua catedrală arhiepiscopală și regală de la Curtea de Argeș Arhivat în , la Wayback Machine., AGERPRES, 29 octombrie 2019. Pagină consultată pe 29 martie 2020.
  2. ^ a b Pagina Născut în România – Un loc de odihnă pentru toți Regii României; Noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeș invitat- arh. Augustin Ioan, Radio România Cultural, 13 august 2018. Pagină consultată pe 29 martie 2020.
  3. ^ Sînziana Ionescu Secretele Catedralei din Curtea de Argeș în care va fi înmormântată Regina Ana. A fost proiectată de un arhitect dobrogean, Adevărul, 9 august 2016. Pagină consultată pe 29 martie 2020.
  4. ^ Pagina Regina-mamă Elena va fi reînhumată la Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș. Programul funeraliilor, Radio Europa Liberă, 18 octombrie, 2019. Pagină consultată pe 29 martie 2020.
  5. ^ Răzvan Mihalașcu, Dumitru Angelescu, Regina-Mamă Elena a fost reînhumată la Curtea de Argeș, lângă fiul său, Regele Mihai, Libertatea, 19 octombrie 2019. Pagină consultată pe 29 martie 2020.
  6. ^ Pagina Carol al II-lea va fi reînhumat în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș, Radio România Actualități, 9 martie 2019. Pagină consultată pe 29 martie 2020.