Ilse Losa

Ilse Losa
Date personale
Născută	20 martie 1913 Buer⁠(d), Saxonia Inferioară, Germania
Decedată	6 ianuarie 2006 (92 de ani) Porto, Portugalia
Înmormântată	Cemitério do Prado do Repouso[*][[Cemitério do Prado do Repouso (cemetery in Porto, Portugal)|​]]
Cetățenie	Portugalia
Religie	iudaism
Ocupație	scriitoare
Limbi vorbite	limba portugheză
Note
Premii	Crucea de Merit a Republicii Federale Germania în grad de Cavaler[*]​ Ordinul Principele Henric în grad de comandor[*]​

Ilse Lieblich Losa (nume la naștere Ilse Lieblich, n. 20 martie 1913, Buer^⁠(d), Saxonia Inferioară, Germania – d. 6 ianuarie 2006, Porto, Portugalia) a fost o scriitoare portugheză de origine evreiască.

Biografie

S-a născut într-un sat din apropiere de Hanovra, în Germania, în familia lui Arthur Lieblich (decedat în 1930, fiul lui Josef Lieblich, care a murit în 1921, și al soției lui, Jenny, și fratele lui Julius, Hedwig și Willy Liebklich) și a soției lui, Hedwig Hirsch (decedată în 1936). A urmat liceul la Osnabrück și Hildesheim, iar mai târziu Institutul Comercial din Hanovra.

Temându-se să nu fie trimisă de Gestapo într-un lagăr de concentrare din cauza originii sale iudaice, a părăsit țara natală în 1930 împreună cu mama ei și cu frații Ernst (născut în iunie 1914) și Fritz. S-a mutat mai întâi la Anglia unde a avut primul contact cu copiii, lucrând într-o grădiniță. A imigrat în Portugalia în 1934, stabilindu-se în orașul Porto, unde s-a căsătorit, în anul 1935, cu arhitectul Arménio Taveira Lespede, dobândind cetățenia portugheză. Fratele ei Fritz s-a căsătorit, de asemenea, cu o portugheză, Florisa Estelita Gonçalves, cu care a avut două fiice, Silvia Gonçalves Lieblich și Angela Gonçalves Lieblich.

În 1943 s-a născut prima sa fiică, Margarida Lieblich Losa (care a murit în ianuarie 1999), a publicat prima sa carte: „O mundo em que vivi” și de atunci, și-a dedicat viața traducerii și scrierii de literatură pentru copii, fiind distinsă în 1984 cu „Marele Premiu Gulbenkian” pentru întreaga sa operă pentru copii. A mai avut o fiică, Alexandra Lieblich Losa. În 1998 a primit „Gran Premio de Crónica” al APE (Associação Portuguesa de Escritores) pentru cartea À Flor do Tempo. A colaborat la diverse ziare și reviste germane și portugheze, iar scrierile sale au fost incluse în mai multe antologii ale autorilor portughezi și a colaborat la alcătuirea și traducerea unor antologii ale scriitorilor portughezi în limba germană. I-a tradus din germană în portugheză pe unii dintre cei mai cunoscuți scriitori.

Scrieri

Romane

• O mundo em que vivi (1949)
• Histórias quase esquecidas (1950)
• Grades brancas (1951) 56 pp.
• Rio sem ponte (1952)
• Aqui havia uma casa (1955)
• Sob céus estranhos (1962) ISBN 972-42-2222-5, ISBN 978-972-42-2222-6 182 pp.
• Encontros no outono (1965)
• O barco afundado (1979)
• Um artista chamado Duque (1990)
• Caminhos sem destino (1991)
• Silka

Literatură pentru copii

• Faísca conta a sua história (1949)
• A flor azul (1955)
• Na quinta das cerejeiras (1984)
• Estas searas (1984)
• A visita do padrinho (1989)
• Beatriz e o plátano (1976)
• O rei rique e outras histórias
• O Quadro Roubado

Cronici

• Ida e volta, à procura de Babbitt (1959)
• À flor do tempo (1997)

Onoruri

• 9 iunie 1995: a fost numită comandor al Ordinului Infantelui Don Enrique.
• Crucea Federală de Merit.

Premii

• 1982: premiul Fundației Gulbenkian pentru cartea Na Quinta das Cerejeiras
• 1984: Marele Premiu Gulbenkian pentru întreaga operă
• 1989: Premiul Buzduganul de Aur al Bienalei Internaționale de la Bratislava, pentru povestea Silka.

Legături externe

• de Ilse Losa în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
• Biografía y obra de Ilse Losa
• Entradas de Ilse Losa en Biblioteca Nacional de Lisboa