Sari la conținut

Hugo Dingler

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hugo Dingler
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
München, Regatul Bavariei, Imperiul German Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
München, RFG Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
cadru didactic universitar[*]
matematician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMünchen[5]
Darmstadt[5] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Ludwig Maximilian din München[1]
Universitatea Georg-August din Göttingen  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Technische Universität Darmstadt[*][[Technische Universität Darmstadt (German university (1877-))|​]]  Modificați la Wikidata
Partid politicNSDAP  Modificați la Wikidata

Hugo Albert Emil Hermann Dingler (n. , München, Regatul Bavariei, Imperiul German – d. , München, RFG) a fost un om de știință și filozof german. A adus și unele contribuții în domeniul matematicii, punând bazele geometriei tehnice aplicate.

Hugo Dingler a studiat matematica, filozofia și fizica la universitățile din Göttingen și München cu Felix Klein, Hermann Minkowski, David Hilbert, Edmund Husserl, Woldemar Voigt și Wilhem Roentgen. A absolvit Universitatea din München cu o teză sub supravegherea lui Aurel Voss. Dingler și-a câștigat doctoratul în matematică, fizică și astronomie în 1906. Consultantul său doctoral a fost Ferdinand von Lindemann. În 1910, prima încercare a lui Dingler de a câștiga statutul de Habilitat a eșuat. A doua încercare în 1912 a avut succes. Dingler a predat apoi ca Privat docent și a susținut cursuri de matematică, filozofie și istoria științei. A devenit profesor la Universitatea din München în 1920. Dingler a ocupat funcția de profesor ordinarius la Darmstadt în 1932.

În 1934, la un an după ce naziștii au preluat puterea, Dingler a fost demis din funcția de învățător din motive încă neclare. Dingler însuși a spus unor intervievatori că acest lucru se datorează scrierilor sale favorabile referitoare la evrei. De fapt, au fost remarcate atât declarațiile filosemice cât și antisemite ale lui Dingler.[7]

Din 1934 până în 1936 a ocupat din nou o poziție didactică.

În 1940, Dingler s-a alăturat partidului nazist și a primit din nou o funcție didactică.

  • 1911: Die Grundlagen der angewandten Geometrie
  • 1933: Die Grundlagen der Geometrie
  • 1952: Über Geschichte und Wesen des Experiments.
  1. ^ Genealogia matematicienilor 
  2. ^ a b Hugo Dingler, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ a b „Hugo Dingler”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b Hugo Dingler, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ a b „Hugo Dingler”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Eckart Menzler-Trott, Gentzens Problem. Mathematische Logik im nationalsozialistischen Deutschland. Basel 2001, ISBN: 3-7643-6574-9; Opportunismus als Naturanlage: Hugo Dingler und das „Dritte Reich“. In: Peter Janich (Hrsg.): Entwicklungen der methodischen Philosophie. Frankfurt a. M. 1992, S. 270