Grecia romană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Seria Istoria Greciei
Civilizația egeeană înainte de 1600 î.Hr.
Grecia miceniană cca. 16001200 î.Hr.
Secolele întunecate grecești cca. 1200800 î.Hr.
Grecia antică 800323 î.Hr.
Grecia elenistică 323 î.Hr.146 î.Hr.
Grecia romană 146 î.Hr.330
Imperiul Bizantin 3301453
Frankokratia 1204–sec. XVII
Grecia otomană 14531822
Grecia modernă după 1822
Subiecte
Istoria economică Istoria politică
Istoria militară Istoria socială
Literatura greacă Nume ale grecilor

Grecia romană este o perioadă din istoria Greciei (a Greciei propriu-zise, spre deosebire de alte centre ale elenismului din lumea romană), care a urmat victoriei romane asupra Corintenilor în Bătălia de la Corint din 146 î.Hr.. Grecia a fost provincie romană până la restabilirea orașului Bizanțului și numirea orașului de către împăratul Constantin în calitate de capitală a Imperiului Roman (ca Nova Roma, mai târziu Constantinopol) în anul 330 AD.

Peninsula greacă a ajuns sub stăpânire romană în 146 î.Hr., Macedonia fiind o provincie romană, în timp ce sudul Greciei era sub supravegherea prefectului Macedoniei. Cu toate acestea, unele cetăți grecești au reușit să-și mențină o independență parțială și să evite impozitarea. Insulele din Marea Egee au fost adăugate la acest teritoriu în 133 î.Hr.. Atena și alte orașe grecești s-au revoltat în 88 î.Hr., iar peninsula a fost zdrobită de generalul roman Sulla. Războaiele civile romane au devastat țara și mai mult până când Augustus a organizat peninsula ca provincia Achaia în 27 î.Hr..

Grecia a fost provincia cheie din estul Imperiului Roman, așa cum cultura romană a fost mult timp, de fapt, greco-romană. Limba greacă a servit ca o lingua franca în Est și în Italia, și mulți intelectuali greci, cum ar fi Galen au realizat cea mai mare parte din lucrările lor la Roma.