Sari la conținut

Gordon Bell

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gordon Bell
Date personale
Născut19 august 1934(1934-08-19)[1]
Kirksville⁠(d), Missouri, SUA[6] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[6] Modificați la Wikidata
Coronado⁠(d), California, SUA[6] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[6] (pneumonie de aspirație[*][6]) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGwen Bell⁠(d)[1]
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieinformatician
cadru didactic universitar[*]
inginer electrician[*]
manager[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuelectrotehnică[2]
informatică aplicată[*][2]
Programare[2]
știința informației[*][2]  Modificați la Wikidata
InstituțieMicrosoft
Digital Equipment Corporation
Universitatea Carnegie-Mellon[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterMIT (BS 1956, MS 1957)
OrganizațiiInstitutul Inginerilor Electrotehniști și Electroniști
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
National Academy of Engineering[*][[National Academy of Engineering (engineering branch of the United States National Academies)|​]]
Australian Academy of Technology and Engineering[*][[Australian Academy of Technology and Engineering (learned society of engineering experts)|​]]
Association for Computing Machinery  Modificați la Wikidata
PremiiNational Medal of Technology and Innovation[*][[National Medal of Technology and Innovation (science award)|​]] ()[3]
IEEE John von Neumann Medal[*][[IEEE John von Neumann Medal (award)|​]] ()[4]
Computer History Museum fellow[*][[Computer History Museum fellow (fellowship)|​]]
Eckert–Mauchly Award[*][[Eckert–Mauchly Award (award that recognizes contributions to computer and digital systems architecture)|​]] ()[5]
Seymour Cray Computer Engineering Award[*][[Seymour Cray Computer Engineering Award (award given for contributions in high-performance computing)|​]] ()
W. Wallace McDowell Award[*][[W. Wallace McDowell Award (the highest technical award made solely by the IEEE Computer Society where selection of the awardee is based on the "highest level of technical accomplishment and achievement")|​]] ()[4]
ACM Fellow[*][[ACM Fellow (award granted by the Association for Computing Machinery (ACM))|​]]
IEEE Fellow[*][[IEEE Fellow (award and fellowship granted by the Institute of Electrical and Electronics Engineers)|​]] ()[4]
Fellow of the Australian Academy of Technology and Engineering[*][[Fellow of the Australian Academy of Technology and Engineering (award)|​]]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]  Modificați la Wikidata

Chester Gordon Bell (n. , Kirksville⁠(d), Missouri, SUA – d. , Coronado⁠(d), California, SUA) a fost un inginer electotehnist și manager american. Un angajat timpuriu al Digital Equipment Corporation (DEC) între 1960–1966, Bell a proiectat mai multe dintre mașinile lor PDP și mai târziu a devenit vicepreședinte al Ingineriei în 1972–1983, supervizând dezvoltarea calculatoarelor VAX⁠(d). Cariera ulterioară a lui Bell include antreprenor, investitor, director adjunct fondator al unei direcții din NSF (1986–1987) și cercetător emerit la Microsoft Research, 1995–2015.

Tinerețe și educație[modificare | modificare sursă]

Gordon Bell s-a născut în Kirksville, Missouri⁠(d). A crescut ajutând afacerea de familie, Bell Electric, reparând aparate electrocasnice și cablând case.[1][9][10]

Bell a primit licența în 1956,[necesită citare] și masterul (1957) în inginerie electrică de la MIT.[11] În 1957–58 a mers la Universitatea de Tehnologie din New South Wales (acum UNSW) din Australia cu o bursă Fulbright,[11] unde a predat cursuri de proiectare a computerelor, a programat unul dintre primele computere care au ajuns în Australia (numit UTECOM) și a publicat prima sa lucrare academică. Revenit în SUA, a lucrat la MIT Speech Computation Laboratory sub conducerea profesorului Ken Stevens, unde a scris primul program de analiză prin sinteză vocală.[necesită citare]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Digital Equipment Corporation[modificare | modificare sursă]

Fondatorii DEC, Ken Olsen și Harlan Anderson⁠(d) l-au recrutat pentru noua lor companie în 1960. Acolo, Bell a proiectat subsistemul I/O al PDP-1, inclusiv primul UART⁠(d). Bell a fost de asemenea arhitectul PDP-4 și PDP-6⁠(d) și a contribuit la arhitectura PDP-5⁠(d) și PDP-11⁠(d), precum și la crearea regiștrilor generali. [12]

După DEC, Bell a mers la Universitatea Carnegie Mellon în 1966 pentru a preda informatica. În 1972, a revenit la DEC ca vicepreședinte de inginerie, fiind responsabil de computerul de succes VAX.[11]

Antreprenor și consilier politic[modificare | modificare sursă]

Bell a ajuns să considere lucrul la DEC stresant și a suferit un atac de cord în martie 1983. După ce și-a revenit și la scurt timp după ce s-a întors la muncă, și-a dat demisia din companie.[11] Ulterior, a fondat Encore Computer,[11] companie care a creat unul dintre primele computere cu memorie partajată, cu mai multe microprocesoare, care a folosit cache snooping .[necesită citare]

În anii 1980 s-a implicat în politicile publice, devenind primul și fondator director adjunct al Direcției CISE a NSF și a condus grupul inter-agenții care a creat NREN (rețeaua educațională din SUA).

Bell a înființat în 1987 Premiul ACM Gordon Bell (administrat de ACM și IEEE) pentru a încuraja dezvoltarea în procesarea paralelă. Primul premiu Gordon Bell a fost câștigat de cercetătorii de la Divizia de procesare paralelă a Laboratorului Național Sandia pentru munca depusă la hipercubul nCUBE 10 cu 1000 de procesoare.

A fost membru fondator al Ardent Computer în 1986, devenind VP pentru R&D în 1988 și a rămas până când compania a fuzionat cu Stellar în 1989, pentru a deveni Stardent Computer.

Microsoft Research[modificare | modificare sursă]

Între 1991 și 1995, Bell a consiliat Microsoft în eforturile sale de a înființa un grup de cercetare, apoi s-a alăturat acestuia cu normă întreagă în august 1995, studiind teleprezența și ideile conexe.[necesită citare] El a fost subiectul experimentului pentru proiectul MyLifeBits, un experiment în life-logging (diferit de life-blogging ).[11] Aceasta a fost o încercare de a îndeplini viziunea lui Vannevar Bush de stocare automată a documentelor, imaginilor (inclusiv a celor realizate automat) și a sunetelor pe care o persoană le-a experimentat de-a lungul vieții, pentru a fi accesate cu rapiditate și ușurință. Pentru aceasta, Bell a digitalizat toate documentele pe care le-a citit sau produs, CD-uri, e-mailuri etc.

Moarte[modificare | modificare sursă]

Bell a murit de pneumonie de aspirație la casa sa din Coronado, California⁠(d), pe 17 mai 2024. Avea 89 de ani. [13] [11]

Legea lui Bell a claselor de calculatoare[modificare | modificare sursă]

Legea lui Bell a claselor de calculatoare[14] a fost descrisă pentru prima dată în 1972 odată cu apariția unei noi clase de microcalculatoare, cu preț mai mic, bazată pe microprocesor. Calculatoarele dintr-o clasă consacrată sunt puse pe piață piață la un preț constant cu funcționalitate și performanță în creștere. Progresele tehnologice în semiconductori, stocare, interfețe și rețele permit o nouă clasă de computere (platformă) să se formeze aproximativ la fiecare deceniu pentru a satisface o nouă nevoie. Fiecare nouă clasă, de obicei, cu prețuri mai mici, este menținută ca o industrie (piață) cvasi independentă. Clasele includ: mainframe (anii 1960), minicalculatoare (anii 1970), stații de lucru în rețea și computere personale (anii 1980), structura browser-web-server (anii 1990), computere palmtop (1995), servicii web (anii 2000), convergența telefoanelor mobile și a calculatoarelor (2003) și rețelele de senzori wireless (2004). Bell a prezis că rețelele de locuință se vor forma până în 2010.

Moștenire și onoruri[modificare | modificare sursă]

Bell a fost descris ca „un gigant în industria computerelor” [11] și „un arhitect al erei noastre digitale”. [13]

Bell a fost ales membru al Academiei Naționale de Inginerie în 1977 pentru contribuțiile la arhitectura minicalculatoarelor.[necesită citare] El este, de asemenea, membru al Academiei Americane de Arte și Științe (1994),[15][13] Asociația Americană pentru Progresul Științei (1983), ACM (1994), IEEE (1974), și membru al Academiei Naționale de Științe (2007) și membru al Academiei Australiane de Științe Tehnologice și Inginerie (2009).

El a fost, de asemenea, membru al consiliului consultativ al TTI/Vanguard și fost membru al Comitetului consultativ sectorial al Diviziei de Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Australia a Organizației Commonwealth Scientific and Industrial Research.

Bell a fost primul beneficiar al medaliei IEEE John von Neumann, în 1992.[16][13] Printre alte premii ale sale se numără Fellow of the Computer History Museum, AeA Inventor Award, Vladimir Karapetoff Outstanding Technical Achievement Award al Eta Kappa Nu și Medalia Națională a Tehnologiei din 1991, primită de la președintele George H.W. Bush.[17][13]

În 1993, Institutul Politehnic Worcester i-a acordat lui Bell un doctorat onorific în inginerie, iar în 2010, Bell a primit titlul de doctor onorific în știință și tehnologie de la Universitatea Carnegie Mellon. Acest din urmă premiu se referea la el drept „tatăl minicalculatorului”.

Bell a co-fondat Muzeul Calculatoarelor din Boston, Massachusetts, împreună cu soția sa Gwen Bell în 1979. A fost membru fondator al consiliului de administrație al succesorului său, Muzeul de Istorie a Calculatoarelor, situat în Mountain View, California⁠(d). În 2003, a fost numit Fellow al Muzeului „pentru rolul său cheie în revoluția minicomputerelor și pentru contribuțiile ca arhitect și antreprenor de calculatoare”.[18] Povestea evoluției muzeului începând cu începutul anilor 1970 cu Ken Olsen de la Digital Equipment Corporation este descrisă în Raportul tehnic Microsoft MSR-TR-2011-44, „Out of a Closet: The Early Years of The Computer [x]* Museum ".[19]

Cărți[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Bell, Gordon (). „Oral History of Gordon Bell”. CHM Reference number: X3202.2006 (Interviu). Interviu cu Gardner Hendrie. San Francisco, California: Computer History Museum. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |subjectlink= ignorat (ajutor)
  2. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Gordon Bell (în engleză), accesat în  
  4. ^ a b c Chester Gordon Bell (în engleză), Institutul Inginerilor Electrotehniști și Electroniști, accesat în  
  5. ^ C Gordon Bell (în engleză), Association for Computing Machinery, accesat în  
  6. ^ a b c d e f Benj Edwards (), Gordon Bell, an architect of our digital age, dies at age 89 (în engleză), accesat în  
  7. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  8. ^ Gordon Bell, SNAC, accesat în  
  9. ^ „Biography of Gordon Bell”. 
  10. ^ „An Oral History Interview with Gordon Bell - April 1995”. 
  11. ^ a b c d e f g h Rifkin, Glenn (). „C. Gordon Bell, Creator of a Personal Computer Prototype, Dies at 89”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  12. ^ Bell, Gordon (aprilie 2005). „Oral History Interview with Gordon Bell” (Interviu). Interviu cu David K. Allison. Palo Alto, California: National Museum of American History⁠(d). Arhivat din original la .  Parametru necunoscut |subjectlink= ignorat (ajutor)
  13. ^ a b c d e Edwards, Benj (). „Gordon Bell, an architect of our digital age, dies at age 89”. Ars Technica (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Bell, G., "Bell's Law for the Birth and Death of Computer Classes", Communications of the ACM, January 2008, Vol 51, No. 1, pp 86–94.
  15. ^ „Book of Members, 1780-2010: Chapter B” (PDF). American Academy of Arts and Sciences. Accesat în . 
  16. ^ „IEEE John von Neumann Medal Recipients” (PDF). IEEE. Accesat în . 
  17. ^ „The National Medal of Technology and Innovation Recipients - 1991 Laureates”. United States Patent and Trademark Office⁠(d). Accesat în .  In 1991 the award was called National Medal of Technology.
  18. ^ „Gordon Bell”. Computer History Museum. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Bell, Gordon (4 April 2011). "Out of a Closet: The Early Years of The Computer [x]* Museum". Microsoft Technical Report MSR-TR-2011-44. Microsoft Corporation. Accessed 2011-04-12.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]