Republica Sârbă Krajina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Republica Sârbă Krajina
Republika Srpska Krajina
Република Српска Крајина
Entitatea autoproclamată

Flag of Serbian Krajina (1991).svg
 
Flag of Serbian Krajina (1991).svg
 
Flag of Serbian Krajina (1991).svg

1991 – 1995 Flag of Croatia.svg
 
Flag of Serbian Krajina (1991).svg
Drapel Stemă
Steag Stemă
Imn național
Bože Pravde
Localizarea Republici Sârbe Krajina
Capitală Knin
Formă de guvernare Republică
Președinte
 - 1991–1992 Milan Babić
 - 1992–1994 Goran Hadžić
 - 1994–1995 Milan Martić
Prim ministru
 - 1991–1992 Dusan Vjestica
 - 1992–1993 Zdravko Zecevic
 - 1993–1994 Djordje Bjegovic
 - 1994–1995 Borislav Mikelić
 - 1995 Milan Babić
Istorie
 - Revoluția dovleac 1 aprilie 1991
 - Formarea OAS Krajina 21 decembrie 1990
 - Secesiune 1 aprilie 1991
 - Destrămarea Iugoslaviei 25 iunie 1991
 - Trupele de luptă se predau 10 august 1995
 - Acordul de la Erdut 1995 - 1998
Suprafață
 - 1993 17.028 km²
Populație
 - 1993 est. 435.595 
     Densitate 25,6 loc./km²  (66,3 loc./milă²)
 - 1994 est. 430.000 
Sursă suprafaței:[1] Sursa populației:[1][2]

Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în sârbă Republika Srpska Krajina, RSK; Република Српска Крајина, РСК; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia. În limbile sârbă și croată, „krajina” este un arhaism pentru „frontieră”.

Ea a fost înființată în 1991, cu încurajarea guvernului federal de la Belgrad, care a finanțat-o în scopul de a sabota eforturile de creare a unei Croații independente. Guvernul autoproclamat i-a persecutat pe minoritarii croați, circa 180.000 dintre ei fiind obligați să-și părăsească locuințele. În 1995, guvernul croat a declanșat ofensiva Oluja, cu scopul de a prelua controlul asupra teritoriului RSK; în contextul operațiunilor militare, s-au comis crime de război și epurare etnică, ceea ce a dus la refugierea a 200.000 de sârbi.[3] Din acel moment, cea mai mare parte din teritoriu, inclusiv principalul oraș, Knin, a fost controlată de forțele croate; o rămășiță a ei a continuat să existe sub forma Slavoniei Orientale, intrată sub administrația ONU până la reintegrarea sa pașnică în Croația în 1998.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b en Klajn, Lajčo (2007). The Past in Present Times: The Yugoslav Saga. p. 199. University Press of America. ISBN 0-7618-3647-0.
  2. ^ en Svarm, Filip (15 August 1994). The Krajina Economy. Vreme News Digest Agency. Data accesării: 8 iulie 2009.
  3. ^ Crimele celorlalți”, Dw.com, http://www.dw.com/ro/crimele-celorlal%C8%9Bi/a-18624264?maca=rum-rss-rom-all-1493-rdf, accesat la 4 august 2015